– Domnule președinte, au mai rămas zile numărate până la Congresul IV al CNSM. Care este, după părerea Dvs., atmosfera în sindicate în preajma evenimentului anului?
– Pentru sindicate, Congresul e un eveniment foarte important – este forumul principal, în cadrul căruia fiecare sindicalist are posibilitatea să se pronunțe asupra situației oamenilor muncii, a problemelor cu care se confruntă și să vină cu propuneri vizând activitatea sindicală în următorii cinci ani. Desigur, organizarea acestui eveniment presupune o muncă asiduă, deoarece sunt implicați, practic, sindicaliștii de la toate nivelurile – începând cu membrii din organizațiile sindicale primare până la membrii din federațiile sindicale național–ramurale. Dat fiind acest fapt, sindicatele la etapa actuală lucrează cu o intensitate sporită pentru a previziona problemele de viitor și pârghiile prin care urmează să le găsească soluții. În general, precum cred că este mereu, atmosfera în sindicate este caracterizată de necesitatea de a fi cât mai vizibile și cât mai eficiente în acțiunile lor.
Practica activității sindicale a demonstrat nu o singură dată că munca sindicatelor este indisolubil legată de cauza apărării drepturilor și a intereselor membrilor. Astfel, sindicatele își exprimă voința comună de modernizare și dezvoltare în continuare a mișcării sindicale, stabilind, pentru următoarea perioadă, prioritățile strategice ale sindicatelor pentru îmbunătățirea situației angajaților.
La etapa actuală, există speranța că lucrurile se vor redresa și vom trece la o nouă etapă, într-o lume cu noi schimbări și provocări, mai favorabile pentru salariați.
– Potrivit unui sondaj de opinie Vox Populi, 34% din populație au încredere în Sindicate, mai mult decât în Guvern, în Comisia Electorală Centrală, în sistemul bancar, în Parlament, în justiție, în partidele politice și în Patronate. Iar printre evenimentele importante de anul trecut se numără schimbarea președintelui și îmbunătățirea managementului CNSM. Iar această încredere e în creștere. Mulți văd aici rezultatul pozitiv al alegerii Dvs. în funcția de președinte, la sfârșitul anului trecut…
– Este încurajator faptul că încrederea populației în sindicate este în creștere. Dar să nu uităm că încrederea populației în sindicate depinde doar de eficacitatea activității lor în vederea protejării drepturilor și a intereselor salariaților.
Sindicatele sunt acele organizații la care te poți adresa atunci când viața este mai grea și mai dificilă. Iată de ce, în ultima perioadă, urmare a pandemiei, a războiului din țara vecină, a crizei energetice, a creșterii prețurilor și tarifelor, oamenii și-au intensificat legăturile cu sindicatele și au beneficiat de susținerea noastră, am găsit soluții pentru problemele lor. Poate că nu am putut rezolva toate problemele, dar, oarecum, am obținut creșteri de salarii, am fost mai vizibili, fiind în stradă pe 6 decembrie în fața Parlamentului, pentru a asigura respectarea drepturilor salariaților din sfera bugetară, am solicitat Guvernului și am obținut îmbunătățirea protecției populației ca urmare a creșterii tarifelor la resursele energetice, am revenit la o comunicare mai bună cu partenerii sociali. Doresc doar să menționez că CNSM este o echipă foarte bună, atât privind specialiștii, cât și la nivel decizional, de lideri din sindicatele de ramură, care sunt sindicaliști devotați și cu care pot să promovez viziunile și ideile ce țin de mișcarea sindicală. Intensificarea muncii noastre, soluționarea problemelor oamenilor muncii, schimbarea de imagine pe care am promovat-o cred că sunt principalele elemente care au condus la creșterea încrederii populației în sindicate.
– În context, care sunt, în opinia Dvs., cele mai importante evenimente demne de consemnat de când ați fost ales în funcția de președinte al CNSM?
– Așa cum am menționat mai sus, în această perioadă, după ce am fost ales în funcția de președinte al CNSM, am pus accentul pe necesitatea revigorării relațiilor cu partenerii sociali, a dialogului social, dar și a intensificării relațiilor cu structurile sindicale internaționale, care s-au declarat deschise să acorde suport sindicatelor din Republica Moldova în situația actuală, marcată de mai multe crize prin care trece țara noastră.
Astfel, la multiplele solicitări ale CNSM, a fost reluată activitatea Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective. În context, am stabilit și desfășurat întrevederi cu conducerea Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova, precum și cu mai mulți reprezentanți din actualul Guvern (ministrul Muncii și Protecției Sociale, ministrul Justiției, ministrul Finanțelor, șeful Inspectoratului de Stat al Muncii).
În cadrul acestor întrevederi au fost abordate un sir de subiecte legate de neadmiterea diminuării drepturilor și garanțiilor de muncă ale salariaților, de dezvoltarea parteneriatului social în sfera muncii, asigurarea respectării drepturilor de muncă ale salariaților, perfecționarea cadrului legal în materie de reglementare a raporturilor de muncă, armonizarea legislației naționale cu normele dreptului internațional la care Republica Moldova este parte și altele.
Sindicatele au intensificat dialogul și cu alte două autorități importante în stat – Președinția și Parlamentul. Astfel, am avut o întrevedere cu președintele Parlamentului, Igor Grosu. În cadrul acestui dialog am abordat mai multe chestiuni, cea mai importantă fiind neadmiterea creșterii presiunii asupra salariilor și a veniturilor lucrătorilor în legătură cu creșterea prețurilor la resursele energetice. Concomitent, un eveniment important a fost întâlnirea cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, care s-a arătat deschisă pentru dezvoltarea dialogului cu partenerii sociali.
Conducerea Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova a avut o întrevedere cu Ceslav Panico, Avocatul Poporului. În cadrul discuțiilor am trasat mai multe priorități pentru conlucrare, fiind evidențiate următoarele trei: stabilirea unui salariu minim unic în funcție de salariul mediu lunar pe economie; îmbunătățirea Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar în vederea asigurării plății egale pentru munca de valoare egală; pensia în condiții avantajoase pentru salariații care au activat în condiții deosebite de muncă.
De asemenea, în această perioadă am avut o întrevedere constructivă cu Ala Lipciu, coordonatorul național al Organizației Internaționale a Muncii în Republica Moldova, la care am abordat consolidarea relațiilor de colaborare și direcțiile de activitate comună pentru anul curent. Totodată, au fost discutate perspectivele de cooperare în mai multe domenii cu Simon Springett, coordonator rezident al Organizației Națiunilor Unite (ONU) în Republica Moldova.
Au fost trasate perspectivele de colaborare între CNSM și Fundația germană „Friedrich-Ebert-Stiftung” (FES).
În ceea ce privește intensificarea relațiilor sindicale la nivel internațional, aș dori să menționez aici întrevederea cu Sharan Burrow, secretar general al Confederației Internaționale a Sindicatelor (ITUC), în februarie anul curent, la Bruxelles, Belgia. Obiectivele și subiectele de dialog s-au axat pe perspectivele de colaborare internațională pentru perioada următoare, consolidarea relațiilor de parteneriat și de solidaritate în contextul reabilitării mișcării sindicale pentru perioada post-pandemică.
Conducerea CNSM a avut și o întrevedere cu Sergejus Glovackas, directorul Biroului Organizației Internaționale a Muncii pentru Activitățile Lucrătorilor pentru Europa și Asia Centrală (ILO-ACTRAV), care s-a aflat într-o vizită de lucru în Republica Moldova în aprilie anul curent. Discuțiile s-au referit la situația refugiaților din Ucraina, precum și la consolidarea relațiilor de colaborare dintre CNSM și ILO-ACTRAV, inclusiv perspectivele de colaborare pentru perioada 2022-2023, în conformitate cu Strategia CNSM și prioritățile pentru această perioadă.
În scopul sporirii dialogului social la noi în țară, dar mai cu seamă a capacităților de funcționare ale Comisiilor pentru consultări și negocieri colective la nivel teritorial, CNSM, cu suportul Organizației Internaționale a Muncii, a implementat în martie-aprilie 2022 proiectul „Susținerea Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective și a comisiilor pentru consultări și negocieri colective la nivel teritorial în asumarea rolului lor în mecanismele de consultare colectivă și negocieri”. În cadrul acestui proiect, am participat la întrevederi cu partenerii sociali din raioanele Soroca, Rezina și Fălești. Concomitent, în aceste raioane, au fost efectuate activități de instruire pentru membrii Comisiei teritoriale pentru consultări și negocieri colective.
– Totodată, în această perioadă, urmare a insistenței sindicatelor, CNSM a înregistrat mai multe realizări.
– Printre cele mai importante reușite din perioada decembrie 2021 – prezent, putem menționa implementarea mai multor propuneri lansate de sindicate, și anume: majorarea, începând cu 1 aprilie 2022, datorită insistenței CNSM, a cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real până la 3500 de lei; reexaminarea, începând cu 1 ianuarie 2022, a pensiilor de dizabilitate, stabilite până la 1 ianuarie 1999, pentru persoanele care au un stagiu de cotizare de peste doi ani după realizarea dreptului la pensie de dizabilitate; introducerea, începând cu anul 2022, a dreptului la pensie anticipată pentru carieră lungă, care se acordă persoanelor care au realizat o activitate de muncă mai mare decât stagiul de cotizare necesar (cu cinci ani mai mult – pentru bărbați și cu trei ani mai mult – pentru femei).
– Care sunt cele mai frecvente încălcări comise de angajatori în raport cu salariații și cum pot fi prevenite și contracarate aceste încălcări, în opinia sindicatelor?
– Problemele cu care se confruntă sindicatele, preponderent, țin de asigurarea respectării drepturilor și a intereselor profesionale, economice și sociale ale salariaților.
Acestea se referă inclusiv la: perfecționarea cadrului legal ce ține de înregistrarea sindicatelor în calitate de persoană juridică; armonizarea legislației naționale în materie de inspecție a muncii cu prevederile Convenției nr. 81 și Convenția nr. 129 ale OIM; adoptarea unui mecanism extrajudiciar (simplificat) de soluționare a litigiilor individuale de muncă; asigurarea eficientă a realizării drepturilor sindicale privind descurajarea angajatorilor de la acțiuni care tind să împiedice exercitarea drepturilor sindicale, inclusiv la fondarea sindicatelor; promovarea ratificării Convenției OIM nr. 173 privind protecția creanțelor lucrătorilor în caz de insolvabilitate a angajatorului; promovarea constituirii fondului de garantare a creanțelor salariale ale lucrătorilor în cazul insolvenței angajatorului și altele.
Cele mai frecvente încălcări ale drepturilor salariaților țin de concedierea ilegală a acestora, ignorarea condițiilor legislației cu privire la încheierea contractelor individuale de muncă, neacordarea concediilor de odihnă cu plata indemnizației respective, încălcarea drepturilor salariaților la aplicarea sancțiunilor disciplinare etc.
Printre cele mai frecvente încălcări comise de angajatori în raport cu salariații se numără: nerespectarea prevederilor legale privind încheierea contractului individual de muncă; neachitarea la timp și integrală a salariului; neasigurarea condițiilor de muncă conform cu cerințele de securitate și sănătate în muncă; încălcări referitoare la timpul de muncă; neacordarea concediului de odihnă anual; încălcarea procedurii de aplicare a sancțiunilor disciplinare; disponibilizarea neregulamentară; neacordarea garanțiilor și a compensațiilor în legătură cu încetarea contractului individual de muncă etc.
Mijloacele de acțiune aplicate de către sindicate, în asemenea cazuri, sunt determinate de legislație și de Statutul CNSM. Însă este de recunoscut faptul că cel mai eficient și democratic mecanism de protejare a drepturilor și garanțiilor de muncă ale salariaților îl constituie dialogul și parteneriatul social. CNSM utilizează acest mecanism în mod prioritar în asigurarea respectării drepturilor membrilor săi.
Concomitent, în opinia sindicatelor, încălcările care se comit de angajatori în raport cu salariații pot fi prevenite și contracarate: în primul rând, prin asigurarea unui sistem eficient de inspecție a muncii. În context, ținem să menționăm că sindicatele militează pentru racordarea cât mai urgentă a cadrului normativ național la prevederile Convențiilor Organizației Internaționale a Muncii nr. 81 privind inspecția muncii în industrie și comerț și nr. 129 privind inspecția muncii în agricultură și fortificarea capacităților instituționale ale Inspectoratului de Stat al Muncii; în al doilea rând, prin crearea cât mai urgentă și punerea în aplicare a Registrului salariaților din Republica Moldova.
În același timp, luând în considerare menirea sa statutară, sindicatele vor contribui la apărarea drepturilor și intereselor profesionale, economice, de muncă și sociale ale salariaților, prin: participarea în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative din domeniul muncii și cel social-economic; promovarea inițiativelor legislative în vederea racordării legislației naționale la standardele internaționale în domeniul muncii; negocierea și încheierea convențiilor colective; exercitarea controlului sindical asupra respectării legislației în domeniul muncii și în cel al securității să sănătății în muncă, monitorizarea respectării Convențiilor OIM ratificate de Republica Moldova etc.
– Puteți să punctați obiectivele principale pe care le urmăriți, în cazul în care veți fi ales pentru un mandat deplin, pe 3 iunie a.c.?
– Obiectivele de activitate ale CNSM pentru perioada 2022-2027 sunt prevăzute în proiectul Strategiei CNSM pentru anii 2022-2027, care urmează a fi aprobată la Congresul IV al CNSM din 3 iunie anul curent.
CNSM își propune să contribuie în continuare la promovarea și apărarea drepturilor și a intereselor profesionale, economice, de muncă și sociale ale salariaților-membri de sindicat, sporirea nivelului de viață al cetățenilor, crearea locurilor de muncă bine plătite și conforme standardelor internaționale în domeniul securității și sănătății în muncă.
Printre principalele obiective de activitate ale CNSM pentru perioada 2022-2027 se numără următoarele: promovarea sporirii continue a garanțiilor minime în domeniul salarizării atât în sectorul real, cât și în cel bugetar; promovarea stabilirii unui salariu minim unic pe țară în mărime de 50-60% din salariul mediu pe țară; promovarea elaborării și adoptării unei strategii naționale de combatere a fenomenului „muncii la negru” și de achitare a salariilor „în plic”; promovarea constituirii fondului de garantare a creanțelor salariale; promovarea stabilirii unor pensii echitabile și adecvate, care să permită pensionarilor asigurarea unui nivel de trai decent; neadmiterea liberalizării legislației muncii în detrimentul salariaților sub pretextul dezvoltării mediului de afaceri și a climatului investițional; promovarea racordării cât mai urgente a cadrului normativ național în domeniul inspecției muncii la prevederile Convențiilor OIM nr. 81 privind inspecția muncii în industrie și comerț și nr. 129 privind inspecția muncii în agricultură; promovarea instituirii sancțiunilor contravenționale pentru încălcarea legislației cu privire la sindicate și a drepturilor sindicale garantate de lege și statutele sindicatelor; promovarea parteneriatului social, a negocierilor colective și încheierii convențiilor colective și a contractelor colective de muncă; elaborarea și promovarea spre semnare a unor convenții colective (nivel național) pe diferite subiecte din domeniul muncii și cel social-economic, care nu sunt acoperite de legislația în vigoare sau necesită reglementare suplimentară.
– Se știe, populația Republicii Moldova e în scădere, și nu e vorba atât de o evoluție demografică negativă, cât de exodul în Occident în scop de muncă. Pe acest fundal, scade și numărul de membri de sindicat. Aveți pregătit un plan pe termen lung pentru a încerca redresarea acestei situații? Bineînțeles, împreună cu partenerii sociali…
– Confederația își va direcționa activitatea spre realizarea prevederilor statutare, apărarea libertății sindicale, extinderea mișcării sindicale naționale, consolidarea și dezvoltarea sindicatelor de toate nivelurile. Sindicatele, în acest domeniu, se vor orienta inclusiv spre Obiectivul de Dezvoltare Durabilă (ODD) nr.16 al Agendei 2030, care urmărește promovarea societății pașnice și incluzive pentru dezvoltare durabilă, asigurarea accesului la justiție pentru toți și crearea instituțiilor eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile.
Confederația va pleda pentru:
asigurarea democrației și transparenței în activitatea organelor sindicale de toate nivelurile prin implicarea membrilor de sindicat în procesul decizional, monitorizarea și evaluarea realizării deciziilor adoptate;
consolidarea organizațională a instituției sindicale prin dezvoltarea conștiinței sindicaliste a membrilor de sindicat și implicarea activă a acestora în acțiunile sindicatelor;
consolidarea instituțională pe verticală și orizontală a structurilor sindicale de toate nivelurile prin organizarea campaniilor și acțiunilor comune de solidarizare în scopul apărării și promovării drepturilor membrilor de sindicat;
evaluarea periodică a capacităților instituționale, perfecționarea și ajustarea structurilor sindicale existente prin adaptarea funcțiilor acestora la evoluția societății;
motivarea apartenenței la sindicat prin diversificarea garanțiilor negociate, preponderent pentru membrii de sindicat și prestarea serviciilor echitabile și profesionale.
– Aveți un mesaj către membrii de rând ai sindicatelor, către delegații la congres?
– Mă adresez către toți membrii de sindicat, inclusiv către cei care vor fi delegați la congres. După cum am menționat, Congresul, în prejma căruia ne aflăm, va determina obiectivele strategice ale mișcării sindicale pentru perioada următoare. Lucrul acesta ne îndeamnă pe toți să fim cât mai solidari în munca noastră sindicală, pentru a ne realiza cauza comună – apărarea drepturilor și intereselor membrilor de sindicat și o mișcare sindicală puternică. Sunt sigur că avem toate capacitățile și mecanismele, a căror aplicare eficientă ne va permite să facem față tuturor sarcinilor care vor fi trasate de către Congres.
Membrii de sindicat trebuie să fie siguri că, indiferent de circumstanțele din societate, instituția sindicala va exista în continuare și va contribui la apărarea drepturilor și intereselor profesionale, economice și sociale ale salariaților.
Sursa: ziarul “Vocea poporului”.
