Declarația Congresului IV al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova
Delegații Congresului IV al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, reprezentanți ai 24 de centre sindicale național-ramurale, constată, cu îngrijorare, că respectarea drepturilor fundamentale ale salariaților, membri de sindicat, rămâne a fi o problemă.
Salariații și familiile acestora se confruntă în continuare cu sărăcia și nu-și pot asigura din veniturile salariale obținute un nivel de trai decent.
Creșterile de prețuri și tarife continuă să erodeze considerabil veniturile reale ale populației, acestea conducând la deteriorarea substanțială a puterii de cumpărare.
Ne confruntăm cu lipsa, în Republica Moldova, a unei garanții minime adecvate în domeniul salarizării, care, pornind de la aspirațiile noastre de integrare europeană, semnarea Acordului de Asociere RM-UE, transpunerea directivelor UE și recomandările Cartei sociale europene revizuite, trebuie să fie stabilită la nivelul de 50-60% din salariul mediu pe economie. De asemenea, pentru a asigura principiul „plată egală pentru o muncă de valoare egală”, în Republica Moldova, urmează să fie stabilit un salariu minim unic la nivel de țară.
Nivelul redus al salariilor, precum și problemele din economia națională, influențează negativ piața muncii și anume: nivelul redus al ocupării forței de muncă, numărul mare al șomerilor în rândul tinerilor, deficitul de forță de muncă calificată în condițiile continuării emigrării cetățenilor la muncă peste hotare. De asemenea, se menține o pondere înaltă a fenomenului muncii informale, care cauzează prejudicii enorme bugetului public național și nesiguranța cetățenilor în ziua de mâine.
În pofida tuturor reformelor în domeniul asigurărilor sociale, considerăm că legislația urmează să fie perfecționată în așa fel încât salariații, la pensionare, să beneficieze de pensii echitabile și adecvate, care să asigure un nivel de trai decent.
Salariații continuă să se confrunte cu nerespectarea drepturilor vizând asigurarea securității și sănătății în muncă. Cu toate că se realizează lucruri importante în domeniu, se transpun directivele UE, se ratifică convenții ale Organizației Internaționale a Muncii ș.a., se produc în continuare accidente de muncă, soldate cu pierderi de vieți omenești. Este primordial de a asigura o inspecție a muncii eficientă și fără constrângeri, care nu îi sunt specifice.
În aceeași ordine de idei, un impact enorm asupra salariaților la locul de muncă l-a avut pandemia de Covid-19. Astfel, salariații au avut de suferit din cauza îmbolnăvirilor cu Covid-19, confruntându-se cu reducerea timpului de muncă, adaptarea la desfășurarea muncii la domiciliu, sistarea activității, concedii neplătite și chiar cu lichidarea locurilor de muncă. Această experiență negativă ne impune să fim mai pregătiți pe viitor pentru diferite situații grave în domeniul sănătății, calamităților naturale, crizelor umanitare ș.a.
Continuă să fie promovate cu intensitate sporită inițiativele de a liberaliza, cât mai mult, în detrimentul salariaților, cadrul legal, care reglementează raporturile de muncă. Pe de altă parte, se dorește o diminuare a puterii sindicatelor de a apăra drepturile și interesele salariaților-membri de sindicat. Dat fiind acest fapt, ca niciodată, este necesară consolidarea mișcării sindicale și sporirea importanței sindicatelor în societate.
Sindicatele, la realizarea obiectivelor lor, mereu au pus în prim plan utilizarea principiilor parteneriatului social și au solicitat acest lucru și de la parteneri – Guvern și Patronate. Cu regret, tot mai des se constată că parteneriatul social poartă un caracter formal, partenerii sociali nu respectă angajamentele asumate, negocierile colective sunt transformate în consultări fără rezultate și tot mai dificil se negociază și se încheie contracte colective de muncă. În perioada care urmează, este necesară o evaluare și revitalizare a relațiilor dintre partenerii sociali la nivel național și promovarea unui parteneriat social veritabil, bazat pe principiile de respect și încredere mutuală între părți.
În condițiile când spațiul economic s-a globalizat și țara noastră este tot mai mult integrată în economia mondială, sindicatele urmează să-și intensifice prezența la nivel internațional și, respectiv, să construiască relații mai aprofundate cu centrele sindicale din alte țări și structurile sindicale internaționale. Doar solidarizarea internațională va putea ține piept presiunilor corporațiilor de a limita drepturile salariaților.
Pornind de la cele menționate, delegații Congresului IV constată că transformările social-economice, care au loc în Republica Moldova, se pot încununa cu succes doar în condițiile asigurării unei păci sociale, identificării și promovării de partenerii sociali a unor soluții coordonate, care să apere, în mod echitabil, interesele angajaților, patronilor și statului.
Astfel, chemăm partenerii sociali să contribuie la realizarea următoarelor priorități:
- stabilirea unui indicator național adecvat, de estimare a nevoilor salariaților, care să stea la baza stabilirii garanțiilor minime stabilite de stat;
- stabilirea unui salariu minim unic pe țară în mărime de 50-60% din salariul mediu pe țară;
- promovarea măsurilor de stimulare a creării noilor locuri de muncă, precum și formalizarea locurilor de muncă informale, prin acoperirea acestora cu sisteme de protecție socială eficiente;
- promovarea modificărilor la cadrul legal în vederea stabilirii unor pensii echitabile și adecvate, care să permită pensionarilor asigurarea unui nivel de trai decent;
- consolidarea capacităților Inspecției de Stat a Muncii de a realiza controale și vizite de lucru cu impact cât mai înalt de prevenire a accidentelor de muncă;
- continuarea susținerii salariaților în condițiile pandemiei de Covid-19;
- neadmiterea liberalizării legislației muncii în detrimentul salariaților și a reprezentanților acestora;
- utilizarea la maximum a posibilităților parteneriatului social în sfera muncii.
mun. Chișinău 3 iunie, 2022
