VENITURI SALARIALE

sindicate.md > VENITURI SALARIALE

VENITURI SALARIALE

Care este durata minimă a pauzei de masa?

În cadrul programului zilnic de muncă, salariatului trebuie să i se acorde o pauză de masă de cel puțin 30 de minute.

Durata pauzei de masă și momentul acordării acesteia se stabilesc în regulamentul intern al unității, în contractul colectiv de muncă sau în contractul individual de muncă.

La unitățile cu flux continuu, angajatorul este obligat să asigure salariaților condiții pentru luarea mesei în timpul serviciului la locul de muncă.

Care este durata repausului zilnic?

Durata repausului zilnic, cuprinsă între sfârșitul programului de muncă într-o zi și începutul programului de muncă în ziua imediat următoare, nu poate fi mai mică decât 11 ore consecutive.

Cum se acordă repausul săptămânal și care este durata acestuia?

Repausul săptămânal se acordă timp de 2 zile consecutive, de regulă sâmbăta și duminica.

În cazul în care un repaus simultan pentru întregul personal al unității în zilele de sâmbătă și duminică ar prejudicia interesul public sau ar compromite funcționarea normală a unității, repausul săptămânal poate fi acordat și în alte zile, stabilite prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern al unității, cu condiția ca una din zilele libere să fie duminica.

În unitățile în care, datorită specificului muncii, nu se poate acorda repausul săptămânal în ziua de duminică, salariații vor beneficia de două zile libere în cursul săptămânii și de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă.

Durata repausului săptămânal neîntrerupt în orice caz nu trebuie să fie mai mică de 42 de ore, cu excepția cazurilor când săptămâna de muncă este de 6 zile.

Care sunt zilele de sărbătoare nelucrătoare în Republica Moldova?

În Republica Moldova zile de sărbătoare nelucrătoare sunt:

  • a) 1 ianuarie – Anul Nou;
  • b) 7 și 8 ianuarie – Nașterea lui Isus Hristos (Crăciunul pe stil vechi);
  • c) 8 martie – Ziua internațională a femeii;
  • d) prima și a doua zi de Paște conform calendarului bisericesc;
  • e) ziua de luni la o săptămână după Paște (Paștele Blajinilor);
  • f) 1 mai – Ziua internațională a solidarității oamenilor muncii;
  • g) 9 mai – Ziua Victoriei și a comemorării eroilor căzuți pentru independența Patriei;
  • h) 9 mai – Ziua Europei;
  • i) 27 august – Ziua Independenței;
  • j) 31 august – sărbătoarea “Limba noastră”;
  • k) 25 decembrie – Nașterea lui Iisus Hristos (Crăciunul pe stil nou);
  • l) ziua Hramului bisericii din localitatea respectivă, declarată în modul stabilit de consiliul local al municipiului, orașului, comunei, satului.

Care este salariul minim pe țară?

Conform Hotărârii Guvernului nr. 670/2022 privind stabilirea cuantumului salariului minim pe țară începând cu 1 ianuarie 2023, salariul minim pe țară este stabilit în cuantum de 4000 lei lunar pentru un program complet de lucru de 169 de ore (în medie pe lună), ceea ce reprezintă 23,67 lei pe oră.

Cum se stabilește salariul tarifar pentru categoria I de calificare la întreprindere?

În unitățile care aplică sistemul tarifar de salarizare, salariul tarifar pentru categoria I de calificare (de salarizare) a rețelei tarifare este componenta principală şi obligatorie şi servește drept bază pentru stabilirea salariilor tarifare şi a salariilor de funcție concrete. Salariul tarifar pentru categoria I de calificare (de salarizare) se stabilește prin negocieri colective la nivel de întreprindere, în mărime cel puțin egală sau care depășește salariul minim stabilit la nivel de ramură.

Angajații din sectorul bugetar beneficiază de premii unice?

Conform Legii nr. 270/2018, personalul din unitățile bugetare poate beneficia de premii unice cu prilejul sărbătorilor profesionale și al zilelor de sărbătoare nelucrătoare, care se plătesc din contul economiei mijloacelor alocate pentru retribuirea muncii pe anul respectiv, dar nu mai mult de 5% din fondul anual de salarizare la nivel de unitate bugetară.

Cum se salarizează ucenicii în perioada de instruire profesională?

Salarizarea ucenicilor în cazul instruirii individuale pe profesii de muncitori salarizați în acord se efectuează:

  • pentru luna întâi de instruire – în mărime de 75 % din salariul tarifar pentru categoria I de calificare;
  • pentru luna a doua – în mărime de 60 % din salariul tarifar pentru categoria I de calificare;
  • pentru luna a treia – în mărime de 40 % din salariul tarifar pentru categoria I de calificare;
  • pentru luna a patra şi următoarele luni de instruire – în mărime de 20 % din salariul tarifar pentru categoria I de calificare.

În afară de aceasta, pentru producția utilă fabricată de ucenici, acestora li se calculează salariul conform normelor şi tarifelor în acord în vigoare la întreprindere.

Salarizarea ucenicilor în cazul instruirii individuale pe profesii de muncitori salariați pe unitate de timp se efectuează:

  • pentru lunile întâi şi a doua de instruire – în mărime de 75 % din salariul tarifar pentru categoria I de calificare;
  • pentru lunile a treia şi a patra – în mărime de 80 % din salariul tarifar pentru categoria I de calificare;
  • pentru următoarele luni până la expirarea termenului de instruire prevăzut de programul de instruire – în mărime de 90 % din salariul tarifar pentru categoria I de calificare.

Se sancționează angajatorii care practică achitarea salariilor „în plic”?

Conform art. 552 din Codul contravențional, achitarea salariului sau a altor plăți fără reflectarea acestora în evidența contabilă se sancționează, pentru fiecare persoană identificată, cu amendă de la 400 la 500 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 1000 la 1500 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere, cu amendă de la 1000 la 1500 de unități convenționale aplicată persoanei juridice.

Care sunt cotele contribuțiilor de asigurări sociale?

Pentru anul 2022, sunt stabilite următoarele cote ale contribuțiilor de asigurări sociale:

29% – autoritățile/instituțiile bugetare și autoritățile/ instituțiile publice la autogestiune, cu excepția instituțiilor de învățământ superior și a instituțiilor medico-sanitare.

24%:

– angajatorii sectorului privat, instituțiilor de învățământ superior și ai instituțiilor medico-sanitare;

– persoanele care exercită independent profesiunea de medic în una dintre formele de organizare a activității profesionale, prevăzute de Legea ocrotirii sănătății nr. 411/1995;

– angajatorii din agricultură (persoane fizice și juridice) – 18% achită angajatorul și 6% sunt achitate de la bugetul de stat.

39% – autoritățile/instituțiile bugetare și autoritățile/instituțiile publice la autogestiune, cu excepția angajatorilor sectorului privat (pentru personalul din aviația civilă ale cărui condiții de muncă se încadrează în condiții speciale).

32% – angajatorii sectorului privat (pentru personalul din aviația civilă ale cărui condiții de muncă se încadrează în condiții speciale).

Cine achită contribuția de asigurări sociale – salariatul sau angajatorul?

Începând cu 1 ianuarie 2021, contribuțiile de asigurări sociale de stat sunt achitate integral de angajator.

Care sunt condițiile pentru a beneficia de prestații de asigurări sociale?

Pentru a beneficia de prestații de asigurări sociale, persoana urmează a avea statutul de asigurat în sistemul public de asigurări sociale de stat și să dispună de un  stagiu de cotizare total de 3 ani sau 9 luni din 24 de luni premergătoare producerii riscului asigurat.

Ca excepție, persoana asigurată poate beneficia de următoarele prestații indiferent de durata stagiului de cotizare:

  1. indemnizație de maternitate (pentru femeile asigurate)
  2. indemnizație de incapacitate temporară de muncă cauzată de o maladie oncologică, tuberculoză sau SIDA
  3. ajutor de deces
  4. indemnizație de incapacitate temporară de muncă cauzată de accidente de muncă sau boli profesionale
  5. pensia de dizabilitate cauzată de un accident de muncă sau boală profesională
  6. pensia de urmaș în cazul în care decesul întreținătorului a survenit în urma unui accident de muncă sau boală profesională

Care este modalitatea de calcul a indemnizației de incapacitate temporară de muncă?

  1. Cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă achitate din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat se stabileşte diferenţiat, în funcţie de durata stagiului de cotizare, după cum urmează:
  • a) 60% din baza de calcul* – în cazul unui stagiu de cotizare de pînă la 5 ani;
  • b) 70% din baza de calcul* – în cazul unui stagiu de cotizare cuprins între 5 şi 8 ani;
  • c) 90% din baza de calcul* – în cazul unui stagiu de cotizare de peste 8 ani.

2.  Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de tuberculoză, SIDA sau de o maladie oncologică este de 100% din baza de calcul*.

3. Cuantumul lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele angajatorului se stabilește în proporție de 75% din salariul mediu al angajatului, determinat în modul stabilit de Guvern.

*Baza de calcul o constituie venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care, la data stabilirii indemnizației, au fost calculate şi plătite contribuţii.

4.  Baza de calcul a indemnizaţiei de maternitate pentru femeile asigurate precum şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de tuberculoză, de SIDA, de maladie oncologică, în cazul persoanelor asigurate care nu confirmă un stagiu total de cotizare de cel puţin 3 ani sau de cel puţin 9 luni realizat în ultimele 24 de luni premergătoare datei producerii riscului asigurat o constituie 35% din salariul mediu lunar prognozat, stabilit de Guvern, pentru anul în care s-a produs riscul asigurat.

Care este durata concediului de îngrijire a copilului și mărimea indemnizației?

Asiguratul care se află în concediul pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani la toate unitățile în care desfășoară activități are dreptul la indemnizație lunară pentru creșterea copilului conform următoarelor opțiuni:

  • de la data acordării concediului pentru îngrijirea copilului şi până la data împlinirii vârstei de 3 ani a copilului (30% din baza de calcul stabilită pentru fiecare copil)
  • de la data acordării concediului pentru îngrijirea copilului pentru o perioadă de 24 luni (60% din baza de calcul stabilită pentru fiecare copil -I an și 30% din baza de calcul stabilită pentru fiecare copil – II an)
  • de la data acordării concediului pentru îngrijirea copilului pentru o perioadă de 12 luni (90% din baza de calcul stabilită pentru fiecare copil)

 

Opțiunea solicitată inițial pentru stabilirea indemnizației pentru creșterea copilului nu poate fi modificată ulterior.

Care este vîrsta de pensionare?

La 01.07.2022, vîrsta standard de pensionare constituie 63 de ani pentru bărbați 60 ani pentru femei. Majorarea vîrstelor de pensionare este redată în următorul tabel.

De la 1 iulie Vîrsta standard de pensionare
Bărbați Femei
2022 63 ani 60 ani
2023 63 ani 60 ani 6 luni
2024 63 ani 61 ani
2025 63 ani 61 ani 6 luni
2026 63 ani 62 ani
2027 63 ani 62 ani 6 luni
2028 63 ani 63 ani

 

Cine trebuie să asigure securitatea și sănătatea la locul de muncă?

Asigurarea securității şi sănătății lucrătorilor la locul de muncă, sub toate aspectele ce ţin de activitatea desfăşurată, întră în obligațiile angajatorului. În cazul în care angajatorul apelează la servicii externe de protecţie şi prevenire, el nu este exonerat de responsabilităţile sale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. În cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, inclusiv pentru prevenirea riscurilor profesionale, asigurarea informării şi instruirii, precum şi pentru asigurarea organizării şi a mijloacelor necesare. Obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu aduc atingere principiului responsabilităţii angajatorului.

Cine este responsabil pentru adaptarea locului de muncă?

Angajatorul este obligat să asigure adaptarea locului de muncă în funcţie de necesităţile persoanei, inclusiv ale persoanelor cu dizabilităţi, în special în ceea ce priveşte adaptarea rezonabilă a locului de muncă, alegerea echipamentelor de lucru, a metodelor de producţie şi de lucru, în vederea atenuării muncii monotone şi a muncii normate şi reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii.

Care este rolul serviciului de protecție și prevenire?

Angajatorul este obligat să desemneze unul sau mai mulţi lucrători care să se ocupe de activităţile de protecţie şi prevenire a riscurilor profesionale în unitate. În cazul în care resursele unităţii respective nu sînt suficiente pentru organizarea activităţilor de protecţie din lipsa personalului specializat, angajatorul este obligat să recurgă la servicii externe de protecţie şi prevenire şi prevenire acreditate în modul prevăzut de lege. Lucrătorii desemnaţi vor avea, în special, atribuţii privind securitatea şi sănătatea în muncă şi, cel mult, atribuţii complementare. Lucrătorii desemnaţi trebuie să aibă absolvite cursurile de instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi să dispună de mijloacele necesare. Lucrătorii desemnaţi şi serviciile externe de protecţie şi prevenire consultate trebuie să fie în număr suficient pentru a putea asigura organizarea măsurilor de protecţie şi prevenire, ţinînd cont de mărimea unităţii şi/sau de riscurile la care sînt expuşi lucrătorii, precum şi de distribuţia acestora în cadrul unităţii.

Cine trebuie să mă informeze despre riscurile la locul de muncă?

Angajatorul trebuie să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor profesionale la care aceasta ar putea fi expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de protecţie şi prevenire necesare.

Cine trebuie să asigure efectuarea examenului medical la angajare?

Angajatorul trebuie să asigure efectuarea examenului medical periodic şi, după caz, testarea psihologică periodică a lucrătorilor. Angajatorul trebuie să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical şi, după caz, a testării psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute.

Cine trebuie să-mi asigure echipamentele de protecție?

Angajatorul este obligat: să asigure lucrătorii cu echipamente de lucru neprimejdioase; să acorde gratuit lucrătorilor echipament individual de protecţie; să acorde gratuit lucrătorilor echipament individual de protecţie nou în cazul degradării acestuia sau în cazul pierderii calităţilor de protecţie.