PROTECȚIA SOCIALĂ

sindicate.md > PROTECȚIA SOCIALĂ

PROTECȚIA SOCIALĂ

Care sunt cotele contribuțiilor de asigurări sociale?

Pentru anul 2023, sunt stabilite următoarele cote ale contribuțiilor de asigurări sociale:

29% – autoritățile/instituțiile bugetare și autoritățile/ instituțiile publice la autogestiune, cu excepția instituțiilor de învățământ superior și a instituțiilor medico-sanitare.

24%:

  • – angajatorii sectorului privat, instituțiilor de învățământ superior și ai instituțiilor medico-sanitare;
  • – persoanele care exercită independent profesiunea de medic în una dintre formele de organizare a activității profesionale, prevăzute de Legea ocrotirii sănătății nr. 411/1995;
  • – angajatorii din agricultură (persoane fizice și juridice) – 18% achită angajatorul și 6% sunt achitate de la bugetul de stat.

39% – autoritățile/instituțiile bugetare și autoritățile/instituțiile publice la autogestiune, cu excepția angajatorilor sectorului privat (pentru personalul din aviația civilă ale cărui condiții de muncă se încadrează în condiții speciale).

32% – angajatorii sectorului privat (pentru personalul din aviația civilă ale cărui condiții de muncă se încadrează în condiții speciale).

Cine achită contribuția de asigurări sociale – salariatul sau angajatorul?

Începând cu 1 ianuarie 2021, contribuțiile de asigurări sociale de stat sunt achitate integral de angajator.

Cum poți verifica dacă angajatorul a achitat contribuțiile de asigurări sociale de stat?

Informația privind achitarea contribuțiilor de către angajator poate fi accesată prin intermediul paginii web a Casei Naționale de Asigurări Sociale https://acces.cnas.md/ac/login. Pentru a obține loghin-ul și parola, persoanele se pot adresa  cu buletinul de identitate la orice Casă teritorială de asigurări sociale sau la sediul central al Casei Naționale de Asigurări Sociale.

De care prestații de asigurări sociale poate beneficia salariatul?

Persoana asigurată cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova poate beneficia de prestații în caz de boală, nașterea și îngrijirea copilului, dizabilitatea și bătrânețe.

Șomerii cu drept la ajutor de şomaj pot beneficia de  indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă; indemnizaţie de maternitate și  ajutor de deces.

Care sunt condițiile pentru a beneficia de prestații de asigurări sociale?

Pentru a beneficia de prestații de asigurări sociale, persoana urmează a avea statutul de asigurat în sistemul public de asigurări sociale de stat și să dispună de un  stagiu de cotizare total de 3 ani sau 9 luni din 24 de luni premergătoare producerii riscului asigurat.

Ca excepție, persoana asigurată poate beneficia de următoarele prestații indiferent de durata stagiului de cotizare:

  1. indemnizație de maternitate (pentru femeile asigurate)
  2. indemnizație de incapacitate temporară de muncă cauzată de o maladie oncologică, tuberculoză sau SIDA
  3. ajutor de deces
  4. indemnizație de incapacitate temporară de muncă cauzată de accidente de muncă sau boli profesionale
  5. pensia de dizabilitate cauzată de un accident de muncă sau boală profesională
  6. pensia de urmaș în cazul în care decesul întreținătorului a survenit în urma unui accident de muncă sau boală profesională

Care este durata maximă pentru care se achită indemnizația de incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă?

  1. Cel mult 180 de zile în cursul unui an calendaristic.
  2. În caz de tuberculoză, SIDA şi maladie oncologică- cel mult un an pe parcursul ultimilor 2 ani.
  3. Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă a femeii gravide se acordă pe durata concediului medical fără restricţii.
  4. Șomerilor, în perioada de acordare a ajutorului de șomaj- pentru o perioadă de pînă la   30 de zile în cursul unui an calendaristic.

Cine achită indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă?

  1. În caz de incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă:
  • primele cinci zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă se plătesc din mijloacele angajatorului, însă nu mai mult de 15 zile cumulative pe parcursul unui an calendaristic în cazul mai multor perioade de incapacitate temporară de muncă.
  • începînd cu a şasea zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă, iar în cazul  mai multor perioade de incapacitate temporară de muncă – începînd cu prima zi după expirarea celor 15 zile cumulative(plătite din mijloacele  angajatorului) se plăteşte din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat.
  1. În caz de tuberculoză, SIDA, o maladie oncologică sau de apariţia riscului de întrerupere a sarcinii, precum şi plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă femeilor gravide care se află la evidenţă în instituţiile medico-sanitare, se efectuează integral de la bugetul asigurărilor sociale de stat, începînd cu prima zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă.
  2. În cazul şomerilor, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se plăteşte din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat din prima zi;
  3. În caz de accidente de muncă sau boli profesionale se plătește pentru 20 de zile calendaristice, calculate de la data pierderii temporare a capacității de muncă, de către angajatorul la care s-a produs accidentul de muncă sau s-a constatat îmbolnăvirea profesională, din mijloacele proprii, iar din a 21-a zi calendaristică ­– de către Casa Națională de Asigurări Sociale, din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat.

Care este modalitatea de calcul a indemnizației de incapacitate temporară de muncă?

  1. Cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă achitate din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat se stabileşte diferenţiat, în funcţie de durata stagiului de cotizare, după cum urmează:
  • a) 60% din baza de calcul* – în cazul unui stagiu de cotizare de pînă la 5 ani;
  • b) 70% din baza de calcul* – în cazul unui stagiu de cotizare cuprins între 5 şi 8 ani;
  • c) 90% din baza de calcul* – în cazul unui stagiu de cotizare de peste 8 ani.
  1. Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de tuberculoză, SIDA sau de o maladie oncologică este de 100% din baza de calcul*.
  2. Cuantumul lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele angajatorului se stabilește în proporție de 75% din salariul mediu al angajatului, determinat în modul stabilit de Guvern.

*Baza de calcul o constituie venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care, la data stabilirii indemnizației, au fost calculate şi plătite contribuţii.

  1. Baza de calcul a indemnizaţiei de maternitate pentru femeile asigurate precum şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de tuberculoză, de SIDA, de maladie oncologică, în cazul persoanelor asigurate care nu confirmă un stagiu total de cotizare de cel puţin 3 ani sau de cel puţin 9 luni realizat în ultimele 24 de luni premergătoare datei producerii riscului asigurat o constituie 35% din salariul mediu lunar prognozat, stabilit de Guvern, pentru anul în care s-a produs riscul asigurat.

În ce cazuri se anulează sau se refuză plata indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă?

Indemnizaţia nu se stabileşte asiguratului în cazul în care:

  • a) îşi cauzează premeditat daune sănătăţii;
  • b) şi-a pierdut capacitatea de muncă în urma comiterii unei infracţiuni;
  • c) a urmat tratament forţat, conform hotărîrii judecătoreşti, cu excepţia asiguraţilor cu dizabilităţi mintale;
  • d) se află în detenţie sau în proces de expertizare medico-legală;
  • e) prezintă acte false;
  • f) neglijează serviciile medicale sau de reabilitare care îi stau la dispoziţie;
  • g) certificatul medical a fost anulat în modul stabilit de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale;
  • h) se deplasează peste hotarele ţării în perioada aflării în concediu medical, cu excepţia deplasării pentru consultaţii, investigaţii sau pentru a urma tratamentul prescris și cu excepția femeilor aflate în concediu de maternitate.

În cazurile expuse la lit. f), g) şi h), plata indemnizaţiei încetează începînd cu ziua în care a fost constatată încălcarea şi pînă la expirarea concediului medical. Sumele plătite nejustificat din contul angajatorului sau/şi din contul bugetului asigurărilor sociale de stat se restituie de asigurat benevol angajatorului sau/și bugetului asigurărilor sociale de stat sau se restituie în baza hotărîrii instanţei judecătoreşti.

De asemenea,  pentru perioada concediului medical ce se suprapune cu perioada de desfăşurare a activităţii de muncă se plăteşte salariul şi nu indemnizaţia.

Care este perioada pentru care se acordă indemnizația de maternitate?

Indemnizaţia de maternitate se acordă integral la a 30-a săptămînă de sarcină, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, iar în cazul naşterilor complicate ori al naşterii a doi copii – de 140 de zile calendaristice. În cazul sarcinilor cu 3 şi mai mulţi feţi, îndemnizaţia de maternitate se acordă la termenul de 24 de săptămîni de sarcină pe o perioadă de 182 de zile calendaristic.

În cazul în care copilul se naşte mort sau moare în perioada concediului postnatal, indemnizaţia de maternitate se acordă pentru perioada stabilită (adică nu se reduce).

Cuantumul lunar al indemnizaţiei de maternitate este de 100% din  venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care, la data stabilirii indemnizației, au fost calculate şi plătite contribuţii.

Poate beneficia soția neangajată de indemnizație de maternitate dacă soțul activează legal în câmpul muncii și din care venituri va fi calculată?

Soţia care se află la întreţinerea soţului asigurat beneficiază de indemnizaţie de maternitate dacă, la data acordării concediului de maternitate, nu este angajată în cîmpul muncii.

Soţia se consideră la întreţinerea soţului asigurat dacă, la data acordării concediului de maternitate se află în una dintre următoarele situații:

  1. a)  nu este angajată în cîmpul muncii;
  2. b) nu realizează venit asigurat;
  3. c) nu este persoană asigurată de riscul respectiv, fapt confirmat prin declarația scrisă pe proprie răspundere.

Baza de calcul a indemnizației de maternitate acordate soției aflate la întreținerea soțului asigurat o constituie venitul mediu lunar asigurat al soțului.

Poate femeia însărcinată care își continuă activitatea în muncă în perioada concediului de maternitate beneficia simultan și de salariu și indemnizație de maternitate pentru aceiași perioadă?

Pentru perioada concediului de maternitate care se suprapune cu perioada în care femeia a desfăşurat activitate de muncă, se plăteşte salariul, dar nu indemnizaţia. În asemenea situaţie pentru perioada de suprapunere indemnizaţia plătită se restituie în modul prevăzut de legislație.

Persoanele care au copii minori sunt în drept să beneficieze de concediu medical plătit dacă copilul s-a îmbolnăvit? În care cazuri acest concediu nu se acordă?

Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav  se acordă în cazul copiilor în vîrstă de pînă la 10 ani, iar în cazul copilului care suferă de maladie oncologică şi al copilului cu dizabilitate pentru afecţiuni intercurente – pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani se acordă în bază de certificat de concediu medical, întocmit în condiţiile legislaţiei în vigoare.

Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav nu se acordă pentru zilele în care asiguratul s-a aflat în concediul neplătit, în concediul pentru îngrijirea acestui copil pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani şi pentru perioada suspendării contractului individual de muncă la toate unitățile.

Cine este în drept de a beneficia de concediu de îngrijire a copilului?

Asiguratul care se află în concediul pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani la toate unitățile în care desfășoară activități are dreptul la indemnizație lunară pentru creșterea copilului.

De indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului beneficiază, la cerere, opţional: unul dintre părinţi, bunelul, bunica, o altă rudă care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului, precum şi tutorele, dacă sînt persoane asigurate şi îndeplinesc condiţiile de realizare a stagiului de cotizare.

Care este durata concediului de îngrijire a copilului și mărimea indemnizației?

(1) Asiguratul care se află în concediul pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani la toate unitățile în care desfășoară activități are dreptul la indemnizație lunară pentru creșterea copilului conform următoarelor opțiuni:

  • a) de la data acordării concediului pentru îngrijirea copilului și pînă la data împlinirii vîrstei de 3 ani a copilului – 30% din baza de calcul pentru fiecare copil, dar nu mai puțin decît cuantumul indemnizației minime lunare pentru creșterea copilului a persoanei asigurate, determinate în modul stabilit de Guvern
  • b) de la data acordării concediului pentru îngrijirea copilului pentru о perioadă de 24 de luni – 60% din baza de calcul pentru fiecare copil, dar nu mai puțin decât cuantumul dublu al indemnizației minime lunare pentru creșterea copilului a persoanei asigurate, determinate în modul stabilit de Guvern, pentru primele 12 luni de la acordarea inițială a concediului pentru îngrijirea copilului și 30% din baza de calcul pentru fiecare copil pentru următoarele 12  luni, dar nu mai puțin decât cuantumul indemnizației minime lunare pentru creșterea copilului a persoanei asigurate.

Pentru perioada concediului pentru îngrijirea copilului după expirarea celor 24 de luni de concediu și până la împlinirea vârstei de 3 ani a copilului, indemnizația lunară pentru creșterea copilului nu se acordă.

  • c) de la data acordării concediului pentru îngrijirea copilului pentru о perioadă de 12 luni-90% din baza de calcul pentru fiecare copil, dar nu mai puțin decât cuantumul triplu al indemnizației minime lunare pentru creșterea copilului a persoanei asigurate, determinate în modul stabilit de Guvern

Pentru perioada concediului pentru îngrijirea copilului după expirarea celor 12 luni de concediu și până la împlinirea vârstei de 3 ani a copilului, indemnizația lunară pentru creșterea copilului nu se acordă.

Opțiunea solicitată inițial pentru stabilirea indemnizației pentru creșterea copilului nu poate fi modificată ulterior.

În cazul în care salariatul care se află în concediu de îngrijire a copilului dorește să revină la locul de muncă va pierde dreptul la indemnizație?

În cazul în care beneficiarul de indemnizație lunară pentru creșterea copilului se angajează, își reia activitatea de muncă sau se eliberează înainte de expirarea concediului pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani ori desfășoară activități în scopul obținerii de venit, indemnizația stabilită se suspendă, cu excepția cazului în care de aceasta beneficiază mama sau tatăl copilului, și se stabilește, la cerere, uneia dintre persoanele: bunelul, bunica, o altă rudă care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului, precum şi tutorele, dacă întrunește condițiile prevăzute de legislație.

Este în drept părintele care a revenit la muncă în perioada concediului pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani să beneficieze de concediu medical pe motiv de boală obișnuită?

În cazul persoanelor care își reiau activitatea de muncă și beneficiază de indemnizație pentru creșterea/îngrijirea copilului, dar se îmbolnăvesc, aceștia sunt în drept de a beneficia de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, însă în cazul în care copilul (în baza cărui persoana beneficiază de indemnizație lunară) se îmbolnăvește indemnizația pentru îngrijirea acestui copil bolnav nu se acordă.

Această normă nu se aplică indemnizațiilor pentru îngrijirea altor copii bolnavi ai persoanei asigurate.

Cine este în drept de a beneficia de ajutor de șomaj?

Persoanele care au încetat activitatea de muncă ca urmare a lichidării unității și reducerii statelor de personal şi s-au înregistrat la subdiviziunea teritorială pînă la expirarea a 3 luni calendaristice de la data concedierii beneficiază de ajutorul de şomaj imediat după expirarea a 3 luni calendaristice de la data concedierii.

În cazul în care persoanele date s-au înregistrat la subdiviziunea teritorială după expirarea a 3 luni calendaristice de la data concedierii, precum şi în cazul persoanelor care şi-au pierdut locul de muncă din alte motive decît cele indicate mai sus, ajutorul de șomaj se acordă începînd cu a 8-a zi de la data înregistrării la subdiviziunea teritorială a statutului de șomer.

Care este cuantumul ajutorului de șomaj?

Cuantumul ajutorului de șomaj se stabilește în funcţie de circumstanțele în care persoana a încetat activitatea de muncă, după cum urmează:

  • a) în cazul încetării activității de muncă ca urmare a lichidării sau încetării activității angajatorului, reducerii numărului sau a statelor de personal sau în cazul decesului, declarării decedat sau dispărut fără veste, prin hotărîrea instanței de judecată, a angajatorului persoană fizică – 50% din venitul mediu lunar asigurat al persoanei realizat în ultimele 12 luni din ultimele 24 de luni calendaristice premergătoare datei înregistrării;
  • b) în cazul încetării activității de muncă în alte circumstanțe decît cele prevăzute mai sus – 40% din venitul mediu lunar asigurat al persoanei realizat în ultimele 12 luni din ultimele 24 de luni calendaristice premergătoare datei înregistrării.

Cuantumul lunar al ajutorului de șomaj nu poate depăși cuantumul salariului mediu lunar pe economie pentru anul precedent.

Care este perioada pentru care se acordă ajutorul de șomaj?

Perioada de plată a ajutorului de şomaj se stabileşte diferenţiat, în funcţie de stagiul de cotizare, după cum urmează:

  • a) 5 luni calendaristice, în cazul unui stagiu de cotizare cuprins între cel puțin 12 luni și pînă la 10 ani;
  • b) 7 luni calendaristice, în cazul unui stagiu de cotizare cuprins între 10 şi 15 ani;
  • c) 9 luni calendaristice, în cazul unui stagiu de cotizare de peste 15 ani.

Care este vîrsta de pensionare?

La 01.01.2022, standard de pensionare constituie 63 de ani pentru bărbați 59  ani 6 luni pentru femei. Majorarea vîrstelor de pensionare este redată în următorul tabel.

De la 1 iulie Vîrsta standard de pensionare
Bărbați Femei
2022 63 ani 60 ani
2023 63 ani 60 ani 6 luni
2024 63 ani 61 ani
2025 63 ani 61 ani 6 luni
2026 63 ani 62 ani
2027 63 ani 62 ani 6 luni
2028 63 ani 63 ani

Care este stagiul de cotizare necesar pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă și ce perioade include?

Persoana este în drept să beneficieze de pensia pentru limită de vîrstă la împlinirea vîrstelor standard de pensionare, cu condiția realizării stagiului minim de cotizare de 15 ani.

Care perioade se includ în stagiul de cotizare?

În sistemul public, stagiul de cotizare însumează toate perioadele contributive (perioade pentru care s-au achitat contribuții de asigurări sociale de stat) și următoarele perioade necontributive ale asiguratului asimilate stagiului de cotizare:

  • a) perioada de îndeplinire a serviciului militar în termen sau cu termen redus;

a1) perioada de îndeplinire a serviciului militar prin contract sau a altui serviciu asimilat acestuia, dacă nu este posibilă stabilirea pensiei în condiţiile Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993;

  • b) perioada de îngrijire a unui copil pînă la vîrsta de 3 ani de către unul din părinţi sau de tutore în caz de deces al ambilor părinţi;
  • c) perioada în care asiguratul a beneficiat de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, de ajutor de şomaj, de alocaţie pentru integrare sau reintegrare profesională.
  • d) perioada de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă sub vârsta de 18 ani sau a unei persoane cu dizabilitate severă de către unul dintre părinți, de către tutore sau curator, până la angajarea în funcția de asistent personal;
  • e) perioada de rezidențiat în învățămîntul postuniversitar obligatoriu;
  • f) perioadele de activitate necontributive în funcția de judecător și procuror de pînă la 31 decembrie 2005;
  • g) perioadele în care au fost realizate activitățile specificate la art. 50 alin. (1) lit. d) şi e) pînă la 1 ianuarie 1999.

Perioadele asimilate stagiului de cotizare nu pot însuma în total mai mult de 8 ani, cu excepția celor prevăzute la lit. a1), b), d) și f).

Care este formula de calcul a pensiei pentru limită de vîrstă?

Pensia pentru limită de vîrstă se calculează după formula:

P=1,35% x Tt x Vav ,

unde:

P – cuantumul pensiei;

1,35% – rata de acumulare pentru anii de cotizare, realizați după 1 ianuarie 1999, calculată în procente;

Tt – stagiul total de cotizare, ani;

Vav – venitul mediu lunar asigurat valorizat.

 

Formula de calcul al pensiei pentru limită de vîrstă

în cazul în care, începînd cu 1 ianuarie 1999, asiguratul nu a realizat un stagiu de cotizare sau stagiul de cotizare realizat după această dată este mai mic de 5 ani

                         Tt

P = Pmin *  ––- * Knp ,

                       2Tmin

unde:

  • P – cuantumul pensiei;
  • Pmin  – pensia minimă pentru limită de vîrstă la data stabilirii pensiei;
  • Tt – stagiul total de cotizare, ani;
  • Tmin – stagiul minim care acordă dreptul la pensie;

Knp – coeficientul nivelului profesional, care este egal cu:

  • 1,0 – pentru agricultori, muncitori necalificați (categoria 1-2 de calificare) și personalul auxiliar necalificat;
  • 1,2 – pentru muncitori cu calificare medie (categoria 3-4 de calificare);
  • 1,5 – pentru muncitori cu calificare înaltă (categoria 5-8 de calificare) și specialiști cu studii medii de specialitate;
  • 1,8 – pentru specialiști cu studii superioare;
  • 2,0 – pentru personalul de conducere la nivel de subdiviziune structurală;
  • 3,0 – pentru conducătorii de unități și locțiitorii lor.

 

Formula de calcul

al venitului mediu lunar asigurat valorizat

Venitul mediu lunar asigurat valorizat se calculează după formula:

                             coni

                ∑ ––––––––– * Kvi

                              ci

Vav = –––––––––––––––– ,

                             n

  • Vav – venitul mediu lunar asigurat valorizat;
  • coni – suma contribuțiilor de asigurări sociale plătite pentru perioada i de cotizare. Pentru perioada de până la 1 ianuarie 2021 se va lua în calcul suma contribuțiilor individuale plătite;
  • Ci – cota de contribuție de asigurări sociale stabilită în perioada i de cotizare. Pentru perioada de până la 1 ianuarie 2021 se va lua în calcul cota de contribuție individuală stabilită;
  • Kvi – coeficientul de valorizare a venitului asigurat;
  • n – numărul lunilor pentru care s-au calculat și s-au achitat contribuțiile.

 

 

Care este mărimea pensiei minime?

Începând cu 1 aprilie 2022, pensia minimă pentru limită de vîrstă pentru un stagiul complet de cotizare constituie 2278,8 lei.

Care sunt condițiile pentru a beneficia de pensie de invaliditate?

Are dreptul la pensie de dizabilitate persoana asigurată căreia, în urma expertizării de către Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă sau structurile sale teritoriale, i s-a stabilit dizabilitate din cauza:

  • a) unei afecţiuni generale;
  • b) unui accident de muncă;
  • c) unei boli profesionale.

Asiguratul încadrat într-un grad de dizabilitate accentuată sau medie, cauzată de o afecțiune generală beneficiază de o pensie de dizabilitate dacă îndeplineşte condiţiile de stagiu de cotizare, în raport cu vîrsta la data constatării dizabilității, conform tabelului.

Vîrsta la data constatării dizabilității Stagiul de cotizare (ani)
Pînă la 23 de ani 2
23–29 de ani 4
29–33 de ani 7
33–37 de ani 10
37–41 de ani 13
Peste 41 de ani 15

 

Asiguratul încadrat într-un grad de dizabilitate severă, cauzată de o afecțiune generală, beneficiază de o pensie de dizabilitate în raport cu stagiul de cotizare efectiv realizat, dar a cărui durată este de cel puțin 2 ani.

Pensia de dizabilitate cauzată de un accident de muncă sau boală profesională se stabileşte indiferent de durata stagiului de cotizare

Cuantumul pensiei de dizabilitate se calculează în raport cu gradul de dizabilitate conform următoarelor formule: Formulele de calcul al pensiei de dizabilitate

 

Pensia de dizabilitate, în raport cu gradul de dizabilitate, se calculează după formulele:

 

pentru dizabilitate:

severă:

Tt

P = 0,42 * Vav + ––––––– * Vav  * 0,1;

Tmax

accentuată:

 

Tt

P = 0,35 * Vav  + ––––––– * Vav  * 0,1;

Tmax

 

medie:

Tt

P = 0,20 * Vav  + ––––––– * Vav  * 0,1,

Tmax

 

unde:

  • P – cuantumul pensiei;
  • Vav – venitul mediu lunar asigurat valorizat, dar care nu poate fi mai mare decît mărimea dublă a salariului mediu pe ţară pe anul precedent anului stabilirii pensiei;
  • Tt – stagiul total de cotizare realizat;
  • Tmax – stagiul de cotizare maxim potențial de la vîrsta de 18 ani pînă la vîrstele de pensionare, dar nu mai mare de 40 de ani.

În cazul în care cuantumul pensiei de dizabilitate calculat în funcție de gradul de dizabilitate este mai mic decît cuantumul pensiei minime stabilite de legisație se acordă pensia minimă respectivă.

În cazul încadrării în alt grad de dizabilitate, cuantumul pensiei se determină din venitul mediu lunar asigurat luat în considerare la stabilirea iniţială a pensiei, ţinîndu-se cont de toate indexările (recalculările) efectuate anterior încadrării în alt grad de dizabilitate.

Plata pensiei de dizabilitate persoanelor care se află la întreţinerea deplină a statului se efectuează în mărime de 2 5% din pensia stabilită.

 

Care este pensia minimă de dizabilitate?

Cuantumul pensiei minime de dizabilitate reprezintă:

  • a) în cazul unei dizabilități severe – 75% din cuantumul pensiei minime pentru limită de vîrstă;
  • b) în cazul unei dizabilități accentuate – 70% din cuantumul pensiei minime pentru limită de vîrstă;
  • c) în cazul unei dizabilități medii – 50% din cuantumul pensiei minime pentru limită de vîrstă.

Începând cu 1 aprilie 2022, pensia minimă pentru limită de vîrstă pentru un stagiul complet de cotizare constituie 2278,8 lei.

Cum se indexează pensiile?

Pensiile se indexează anual la 1 aprilie.

Coeficientul de indexare constituie creșterea anuală a indicelui prețurilor de consum pentru anul precedent anului indexării. Coeficientul de indexare se stabilește de către Guvern.

Cuantumul pensiilor se majorează anual la 1 aprilie în sumă fixă.

Suma fixă se determină prin indexarea cuantumului pensiei medii cu 50% din creșterea produsului intern brut în termeni reali în anul precedent. Suma fixă se stabilește de către Guvern.

Ce este suplimentul de solidaritate?

Suplimentul de solidaritate reprezintă o componentă a pensiei care nu se indexează. Cuantumul acestuia variază anual în funcție de indexarea și majorarea pensiei calculate și de evoluția pensiei minime. Astfel, în cazul în care pensia calculată în baza veniturilor realizate ale persoanei este mai mica decât cuantumul pensiei minime, se acordă un supliment de solidaritate de la bugetul de stat pentru acoperirea diferenței până la pensia minimă.

Este în drept pensionarul să-și reexamineze pensia dacă activează în câmpul muncii după pensionare?

Reexaminarea pensiilor pentru limită de vîrstă, stabilite pînă la 1 ianuarie 2019, se efectuează în raport cu stagiul de cotizare cumulat după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vîrstă, conform eșalonării prevăzute în tabel:

 

  Perioada de stabilire a pensiilor
Pensiile stabilite/ reexaminate pînă la 1 ianuarie 1999 Pensiile stabilite după 1 ianuarie 1999

și pînă la 1 ianuarie 2019

Anul în care va fi efectuată reexaminarea pensiei 2019 2020

(1 ianuarie)

2020

(1 iulie)

2021

(1 ianuarie)

2022

(1 ianuarie)

2023

(1 ianuarie)

Stagiu de cotizare după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vîrstă de la

15 ani

pînă la

15 ani

de la

10 ani

de la

7 ani

pînă la

10 ani

de la

5 ani

pînă la

7 ani

de la

2 ani

pînă la

5 ani

 

Pensionarii care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea/reexaminarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă/pensie de dizabilitate pot solicita reexaminarea pensiei nu mai des decât o dată la doi ani, cu condiția că pensia calculată este mai mare decât pensia aflată în plată.

Prevederea dată se va aplica după finalizarea procesului de reexaminare a pensiilor stabilite pînă la 1 ianuarie 2019, conform eșalonării din tabelul de mai sus.

Reexaminarea pensiilor de dizabilitate, stabilite până la 1 ianuarie 2022, se efectuează în raport cu stagiul de cotizare cumulat după realizarea dreptului la pensie de dizabilitate, conform eșalonării prevăzute în table:

 

  Perioada de stabilire a pensiilor
Pensiile stabilite/ reexaminate până la 1 ianuarie 1999 Pensiile stabilite după 1 ianuarie 1999 și până la 1 ianuarie 2022
Anul în care va fi efectuată reexaminarea pensiei 2022

(1 ianuarie)

2023

(1 ianuarie)

2024

(1 ianuarie)

Stagiu de cotizare după realizarea dreptului la pensie de dizabilitate de la 2 ani de la 7 ani de la 2 ani

până la 7 ani

 

 

Poate soția sau soțul beneficia de pensia soției/soțului decedat?

În cazul decesului soțului care a beneficiat de pensie pentru limită de vîrstă mai puțin de 5 ani după stabilirea dreptului la pensie conform Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, soțului supraviețuitor i se acordă indemnizație lunară.

Cuantumul indemnizației se stabilește în mărimea pensiei pentru limită de vârstă în plată la data decesului beneficiarului de pensie, dar nu poate depăși suma a cinci salarii medii lunare prognozate pe economie pentru anul în care a avut loc decesul persoanei.

Indemnizația se acordă lunar, pentru o perioadă calculată conform formulei T = 5-p, unde:

T – perioada pentru care soțul supraviețuitor va beneficia de indemnizație;

p – perioada în care soțul decedat a beneficiat de pensie pentru limită de vârstă.

Indemnizația se acordă dacă, la data decesului beneficiarului de pensie, soțul supraviețuitor a avut cel puţin 15 ani de căsătorie cu persoana decedată. Indemnizația se acordă indiferent dacă soțul supraviețuitor este sau nu beneficiar de pensii în sistemul public de pensii, cu condiția că pensia aflată în plată a soțului supraviețuitor sau venitul lunar asigurat realizat de către acesta în luna decesului soțului nu depășește de 1,5 ori minimul de existență pentru pensionari, conform datelor Biroului Național de Statistică disponibile la momentul solicitării indemnizației.

Dreptul la indemnizație poate fi solicitat de către soțul supraviețuitor timp de trei ani de la data decesului soțului.

Care este mărimea impozitului achitat din salariu pentru a beneficia de asigurare medicală?

Pentru anul 2023

Prima medicală de asigurare obligatorie de asistență medicală, ACHITATĂ DE SALARIAT  constituie 9%.

Care sunt categoriile de persoane asigurate de Guvern în sistemul de asigurare obligatorie de asistență medicală?

Guvernul are calitatea de asigurat pentru următoarele categorii de persoane neangajate cu domiciliul în Republica Moldova şi aflate la evidenţa instituţiilor abilitate ale Republicii Moldova, cu excepţia persoanelor obligate prin lege să se asigure în mod individual:

  • a) copiii cu vîrsta de pînă la 18 ani;
  • b) elevii şi studenţii încadraţi în sistemul de învăţămînt la nivelurile 3–8, conform art. 12 din Codul educaţiei al Republicii Moldova, cu frecvență, inclusiv cei care îşi fac studiile peste hotarele ţării;
  • h) gravidele, parturientele și lăuzele;
  • i) persoanele cu dizabilităţi severe, accentuate sau medii;
  • j) pensionari;
  • k) șomerii înregistraţi la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă;
  • l) persoanele care îngrijesc la domiciliu o persoană cu dizabilitate severă care necesită îngrijire şi/sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
  • m) părintele, inclusiv adoptiv, care exercită în mod efectiv creșterea și educarea a patru și mai mulți copii, pentru perioada în care cel puțin un copil are vârsta de până la 18 ani;
  • n) persoanele din familiile defavorizate care beneficiază de ajutor social conform Legii nr.133-XVI din 13 iunie 2008 cu privire la ajutorul social;
  • o) beneficiarii de protecţie internaţională incluşi într-un program de integrare, pe perioada desfăşurării acestuia;
  • p) donator de organe în viaţă;
  • q) veteranii de război;
  • r) participanții la lichidarea consecințelor avariei de la C.A.E. Cernobâl.