În cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective din 20 martie curent, au fost puse în discuție chestiunile cu privire la mecanismul de reexaminare a salariului minim conex Directivei 2022/2041, măsurile de protecție a drepturilor salariaților de la Î.S „Calea Ferată din Moldova”, precum și proiectul de descătușare a fondului de salarizare.

Conducerea CNSM a reafirmat necesitatea urgentării procesului de stabilire a mecanismului de reexaminare a salariului minim pe țară. Conform prevederilor Directivei UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, salariul minim în fiecare țară trebuie să fie cel puțin la 60% din salariul median sau 50% din salariul mediu.

Sergiu Sainciuc, vicepreședinte CNSM, a comunicat despre poziția CNSM cu privire la mecanismul de reexaminare a salariului minim. Analizând evoluția raportului dintre salariul minim și salariul mediu lunar pentru anii precedenți, sindicaliștii constată că acesta a constituit circa 39-40%, asigurând o creștere în termeni reali a salariului minim cu doar 12,9%. Astfel, pentru a asigura conformarea la Directiva UE nr. 2022/2041 și menținerea forței de muncă autohtone este necesar să fie prevăzută stabilirea salariului minim în mărime de 50% din salariul mediu lunar prognozat pentru anul precedent. Majorarea salariului minim va avea un efect benefic asupra veniturilor bugetului public național prin majorarea veniturilor BASS, FAOAM și bugetului de stat, precum și stimularea consumului.

Conform datelor Biroului Național de Statistică pentru sem. I 2024, minimul de existență pentru un adult și un copil a constituit 6035,1 de lei. La momentul actual, salariul minim net asigură doar 73% din minimul de existență. Pentru a asigura ieșirea din sărăcie, salariul minim urma să constituie cel puțin 7006 lei pentru sem. I 2024 comparativ cu 5000 de lei cât a fost stabilit pentru anul 2024. CNSM atrage atenția că, în pofida majorărilor operate anii recenți, salariul minim nu asigură ieșirea din sărăcie a salariaților și membrilor familiilor acestora.

Convenția OIM nr.131 stabilește că la stabilirea salariilor minime este necesar să se țină cont de nivelul prestațiilor de securitate socială, or, pentru calcularea unei pensii minime la atingerea vârstei de pensionare, salariul minim urmează a fi de cel puțin 6427,5 lei deja pentru anul curent.

Potrivit lui Igor Zubcu, președintele CNSM, Directiva UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană este un reper important în procesul de stabilire a salariului minim în Republica Moldova, și a subliniat necesitatea majorării acestuia pentru a crește puterea de cumpărare a populației, a minimiza migrația forței de muncă, a combate efectele creșterii inflației, ritmul de creștere a salariului minim fiind în continuare unul insuficient, fiind necesar un plan concret în această direcție, iar pentru anul 2026 să fie stabilit un salariu minim de 6 mii de lei.

În contextul discuțiilor cu privire la mecanismul de reexaminare a salariului minim, Alexei Buzu, ministru al Muncii și Protecției Sociale, a subliniat că dezideratul Guvernului este de a majora treptat salariul minim, astfel încât către anul 2030 acesta să constituie 10 mii de lei, și a stabili o previzibilitate a procesului de reexaminare a salariului minim, în procesul de consultări și negocieri între partenerii sociali, inclusiv creșterea acoperirii cu negocieri colective a cel puțin 80 % din salariați.

Ion Zaporojan, președintele Federație Sindicale a Feroviarilor din Republica Moldova, a comunicat despre problema restanțelor la plata salariului pentru angajații ÎS „Calea Ferată din Moldova”, care constituie circa 177 milioane de lei pentru perioada august 2024-ianuarie 2025, revendicările înaintate în dialog cu autoritățile, inclusiv în cadrul acțiunilor de protest organizate recent.

Este de menționat că pentru perioada iunie 2024 –ianuarie 2025, la ÎS „Calea Ferată din Moldova” nu au fost achitate contribuții de asigurări sociale de stat în mărime de 70,8 milioane de lei, iar primele de asigurare obligatorie de asistenta medicala nu au fost transferate tocmai pentru perioada aprilie 2024 – ianuarie 2025. În total restanțele aferent fondului de retribuire a muncii constituie 289 milioane de lei.

În legătură cu acest subiect, Igor Zubcu, președintele CNSM, a reafirmat sprijinul pentru salariații de la ÎS „Calea Ferată din Moldova” și necesitatea de a urgenta identificarea soluțiilor necesare pentru a depăși această problemă gravă, ce afectează dreptul salariaților la securitate socială, precum și prejudiciază acordarea prestațiilor de asigurări sociale în caz de boală, maternitate, precum și stabilirea și reexaminarea pensiilor pentru limită de vârstă.

Prezenți la ședința CNCNC, reprezentanții Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Agenției Proprietății Publice au comunicat despre dialogul cu sindicatele și administrație ÎS „Calea Ferată din Moldova”, măsurile întreprinse de autorități pentru a soluționa problema restanțelor la salarii și acțiunile următoare îndreptate spre îmbunătățirea situației din sistemul feroviar la nivel național.

De asemenea, în cadrul ședinței CNCNC reprezentanții Clubul Republican al Oamenilor de Afaceri “TIMPUL” au prezentat un șir de propuneri la politica bugetar-fiscală pentru 2025. Cu referire la acest subiect, menționăm că CNSM susține ajustarea scutirilor personale la impozitul pe venit al persoanelor fizice la mărimea minimului de existență. Referitor la mecanismul de reducere a cotei contribuției de asigurări sociale de stat în cazul majorării salariului angajaților, CNSM consideră să fie prevăzut ca măsura dată să nu prejudicieze calculul prestațiilor de asigurări sociale de stat, mai cu seamă a pensiilor.

Înregistrarea video a ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective din 20 martie curent, cu intervențiile tuturor participanților, poate fi accesată aici: https://www.privesc.eu/arhiva/108392/Sedinta-Comisiei-nationale-pentru-consultari-si-negocieri-colective-din-20-martie-2025

Amintim că, Comisia națională pentru consultări și negocieri colective este un organ tripartit autonom de interes public al parteneriatului social care se constituie pentru soluționarea problemelor ce țin de domeniul muncii și a problemelor social-economice, pentru dezvoltarea parteneriatului social la nivel național.