Astăzi, 13 februarie 2025, a avut loc o nouă ședință a Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective (CNCNC). Pe agenda discuțiilor au fost incluse următoarele subiecte: mecanismul de reexaminare a salariului minim, conex Directivei 2022/2041; politicile de remunerare a muncii salariaților din autoritățile și instituțiile publice locale; procedura de raportare a Comisiilor ramurale către CNCNC; conceptul de muncă prin agent de muncă temporară – Directiva 2008/104/CE.
În cadrul ședinței, Sergiu Sainciuc, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), a reiterat poziția Confederației în ceea ce privește necesitatea stabilirii unui mecanism funcțional de reexaminare a salariului minim și a prezentat viziunea CNSM despre acest subiect, conform prevederilor Directivei 2022/2041.
Amintim că, potrivit procesului verbal al CNCNC din 26.01.2024, subiectul nr. 2 de pe ordinea de zi „Cu privire la mecanismul de stabilire (aderare) a salariului minim pe țară”, grupul tehnic responsabil de adecvarea salariului minim se planifica a se întruni cel puțin o dată la 3 săptămâni, obiectivul fiind de a prezenta propunerea de mecanism până în luna iunie 2024, care să stabilească pașii ce urmează a se lua an de an pentru următorii 3-4 ani pentru ca Republica Moldova să se conformeze prevederilor Directivei, fapt care nu a fost realizat.
În contextul discuțiilor despre acest subiect, reprezentanții CNSM au reiterat necesitatea de a stabili salariul minim în cuantum de 8050 de lei, începând cu 1 ianuarie 2026, pentru asigurarea implementării Directivei UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Majorarea salariului minim este necesară în contextul crizei energetice care determină majorările prețurilor la produse și mărfuri, precum și tarifelor la servicii.
În ceea ce privește politicile de remunerare a muncii salariaților din autoritățile și instituțiile publice locale, CNSM constată unele probleme care necesită atenție și soluții. Astfel, CNSM atrage atenția asupra următoarelor aspecte:
– majorarea neuniformă a salariilor (valorilor de referință), care conduce la creșterea inichității și discrepanțe în aprecierea muncii funcționarilor publici cu atribuții similare, dar din domenii diferite de activitate;
– majorarea doar cu 100 de lei a valorii de referință generală de la 2100 la 2200 (indexarea doar la IPC 4,6%), fapt care nu asigură o motivație pentru funcționarii publicii din APL de nivelul I și II;
– diferențe în clase de salarizare și coeficienți de salarizare pentru funcționarii de nivelul I și II care au atribuții similare, ceea ce conduce la migrația salariaților la funcțiile mai bine plătite și se creează deficit de lucrători;
– imposibilitatea acoperirii din veniturile APL a sporului pentru consolidarea capacităților manageriale și profesionale ale personalului funcționarilor publici de execuție;
– recunoașterea și asigurarea respectării prevederilor contractelor colective de muncă în procesul de control financiar ș.a.
Despre problemele la acest capitol, s-a referit detaliat și Vlad Canțîr, președintele Federației Sindicatelor Angajaților din Serviciile Publice din Republica Moldova SINDASP, care a atras atenția asupra carențelor și inechităților care afectează interesele salariaților, membri de sindicat, din domeniul administrației publice.
Reprezentanții Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova (CNPM) au comunicat despre activitatea comisiilor ramurale, menționând că aceasta este anevoioasă, complicată și nu produce rezultatele așteptate, fiind necesar de a dezvolta noi abordări care ar contribui la impulsionarea dialogului social la nivel teritorial, și anume modificarea Legii 245/2006 privind organizarea şi funcționarea Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, a comisiilor pentru consultări şi negocieri colective la nivel de ramură și la nivel teritorial.
De asemenea, reprezentanții patronatului au comunicat despre conceptul de muncă prin agent de muncă temporară care se referă la munca prestată de un salariat care a încheiat un contract de muncă temporară cu o întreprindere – agent de muncă temporară și, ulterior, este plasat pentru prestarea muncii la un alt agent economic, pentru a lucra temporar sub supravegherea și conducerea acestuia din urmă. Instituția muncii prin agent de muncă temporară permite suplinirea necesităților de personal ale agenților economici în perioade de vârf sau înlocuirea temporară a unor salariați.
Reamintim că, Comisia națională pentru consultări și negocieri colective și comisiile instituite la nivel de ramură/teritorial reprezintă structuri tripartite autonome de interes public al parteneriatului social, care se întrunesc în scopul consultării și înaintării de propuneri vizavi de domeniul muncii și problemele social-economice de interes național, de ramură și teritorial, promovarea parteneriatului social la toate nivelurile, asigurarea participării societății civile la promovarea politicilor naționale.
Transmisiunea video, cu intervențiile tuturor participanților la ședința Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective din 13 februarie 2025, poate fi văzută pe pagina de Facebook a CNSM.
