– Domnule Zubcu, a trecut mai bine de un an de zile de când ați fost ales în funcția de președinte al CNSM de către Consiliul General, pe 2 decembrie 2021, iar din iunie 2022, ați devenit președinte ales de Congresul IV al CNSM. Dacă e să faceți o ochire retrospectivă, după mai bine de un an de când v-ați instalat în funcție, ne puteți spune care au fost cele mai notabile realizări ale mișcării sindicale în această perioadă?

– Datorită insistenței CNSM, pe parcur­sul acestei perioade am reușit să majorăm garanțiile minime în domeniul salarizării în sectorul bugetar și cel real, precum și să sta­bilim un salariu minim unic pe țară, pentru a elimina orice discriminare în remunerarea angajaților.

De mai mulți ani, CNSM insistă pe stabi­lirea salariului minim pe țară în mărime de 50-60% din salariul mediu pe economie, me­canism prevăzut în Carta socială europeană revizuită, precum și Directiva Uniunii Euro­pene privind salariile minime adecvate în UE, adoptată în anul 2022. Pornind de la faptul că, în anul 2022, Republicii Moldova i-a fost acordat statutul de țară candidată la UE, țara noastră urmează a se ghida de standardele UE.

Bazându-ne anume pe mecanismul de fi­xare a salariilor minime la nivel internațional și european, sindicatele au venit cu o poziție fermă, ca salariul minim pe țară să fie sta­bilit în mărime de 5000 de lei începând cu 1.01.2023, subiectul dat fiind discutat de mai multe ori în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri co­lective și în timpul întrevederilor cu factorii de decizie. Cu regret, propunerea dată nu a fost acceptată de Ministerul Finanțelor, din motivul lipsei resurselor financiare sufi­ciente. Astfel, salariul minim a fost majorat doar până la 4000 de lei. Cert este că noi, ca reprezentanți ai salariaților din țară, vom reveni la propunerea noastră, având și anga­jamentul partenerilor sociali la nivel național de a examina suplimentar subiectul respectiv pe parcursul anului curent.

Este de remarcat faptul că am reușit, după o pauză îndelungată, să reluăm, în­cepând cu 22 decembrie 2021, activitatea Comisiei naționale pentru consultări și ne­gocieri colective. În cadrul acesteia au fost examinate mai multe inițiative ale sindica­telor și soluționate probleme de actualitate pentru membrii de sindicat.

De asemenea, am reușit să încheiem, la 29 iulie 2022, Convenția cu privire la dezvol­tarea și promovarea parteneriatului social, document care va contribui la impulsiona­rea acestuia în Republica Moldova, la întă­rirea rolului partenerilor sociali și al Comisiei naționale pentru consultări și negocieri co­lective în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor în problemele ce țin de domeniul muncii și în problemele social-economice, precum și la asigurarea utilizării la maximum a posibilităților parteneriatului social în sfera muncii.

Perioada dată a fost una provocătoare nu doar pentru sindicate și membrii de sindicat, dar și pentru societate și economie, după doi ani de pandemie. Cu toții speram la o re­dresare a economiei, dar, cu regret, războiul din Ucraina, criza energetică și inflația au de­teriorat puterea de cumpărare a populației și este de datoria noastră să asigurăm respectarea drepturilor și să promovăm interesele membrilor de sindicat.

La capitolul realizări în această perioa­dă, putem raporta mai multe activități ale CNSM, care țin de protejarea drepturilor și a intereselor de muncă ale salariaților.

– Din câte știm, specialiștii CNSM au elaborat mai multe avize la proiecte de legi și acte normative atunci când au fost solicitați de corpul legislativ…

– Da, este adevărat, reprezentanții CNSM, specialiști în domeniu, au participat activ la elaborarea, examinarea și avizarea nume­roaselor proiecte de legi, inclusiv cu titlu de inițiativă legislativă, în vederea modificării și completării Codului muncii și a altor acte normative.

Participarea reprezentanților CNSM la examinarea proiectelor de legi, în cadrul consultărilor publice organizate de Comisia parlamentară protecție socială, sănătate și familie, s-a dovedit a fi o practică eficientă în apărarea drepturilor și a intereselor de mun­că ale salariaților.

Astfel, sindicatele își realizează dreptul de a participa la examinarea proiectelor de legi în domeniul muncii și protecției sociale ale salariaților. Sper ca o asemenea colaborare a sindicatelor cu comisiile parlamentare re­spective să devină o tradiție.

Poziția CNSM în materia protejării drep­turilor și intereselor de muncă ale salariaților a fost promovată în mod deosebit prin par­ticiparea reprezentanților săi, având drept scop neadmiterea amendării legislației mun­cii sub pretextul dezvoltării mediului de afa­ceri și a climatului investițional, care tinde să diminueze nivelul de protecție a salariaților și garanțiile activității sindicale.

Cu tot regretul, țin să menționez că pro­punerile sindicatelor vizând neadmiterea di­minuării drepturilor și a intereselor de mun­că ale salariaților nu întotdeauna sunt  auzite de autoritățile de resort.

Astfel, urmare a examinării proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, inclusiv a Codului muncii, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă (nr. 146 din 20.04.2022), avizul CNSM (propunerile, sugestiile sindica­telor asupra proiectului avizat), a fost înaintat inclusiv Parlamentului Republicii Moldova, Comisiei protecție socială, sănătate și fami­lie a Parlamentului, șefului Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova etc.

La insistența sindicatelor, a fost efectuată expertiza OIM asupra acestui proiect de lege, fapt care a contribuit considerabil la neadmi­terea diminuării drepturilor și garanțiilor de muncă ale salariaților.

Or, în modul acesta, au fost respinse amendamentele propuse la Codul muncii, cu referire la: concediere pentru încălcarea re­petată a disciplinei de muncă, inclusiv după expirarea validității primei sancțiuni disci­plinare; emiterea ordinului de concediere a salariatului care se află în concediu medical; dreptul angajatorului de a alege între resta­bilirea salariatului la locul de muncă sau pla­ta unei compensații în cazul unei concedieri declarate ilegale etc.

În același timp, au fost acceptate propu­nerile sindicatelor referitoare la: stabilirea acțiunii contractului colectiv de muncă, in­clusiv pe perioada procedurii de insolvabili­tate a unității; stabilirea unei limite pentru în­cheierea succesivă a contractelor individuale de muncă pe perioade determinate (cel mult trei contracte, care cumulativ nu vor depăși 60 de luni); stabilirea obligativității angaja­torului la plata orelor libere acordate pentru compensarea orelor de muncă suplimentare și altele.

În acțiunile sale, CNSM a susținut per­manent inițiativele care au drept scop doar perfecționarea sau alinierea legislației naționale la normele internaționale ale mun­cii și activității sindicale.

– CNSM a anunțat, încă pe 3 noiembrie 2022, la ședința Consiliului General, că anul 2023 va fi consacrat organizațiilor sindicale primare, care constituie te­melia mișcării sindicale. O campanie în acest sens va fi lansată în primul tri­mestru. Care a fost mobilul respectivei campanii?

– Da, într-adevăr, ne-am propus în anul 2023, mai exact, în luna martie, să lansăm Campania „Organizația primară – energia mișcării sindicale”, care urmărește un obiec­tiv major: să fortifice imaginea sindicatelor și să sporească rolul organizațiilor sindicale primare în sistem. În diferite perioade, au fost diferite priorități în activitatea sindicală, or Congresul IV al CNSM a declarat că ac­tivizarea tuturor actorilor sindicali în viața socială este o prioritate. Iar organizațiile primare sunt elemente foarte importante în acest vast sistem și imaginea instituției sindi­cale este compusă și din viziunea și aportul fiecărei organizații sindicale primare. În acest context, este foarte important ca liderii din aceste organizații să posede un nivel înalt de profesionalism, să implice cât mai mulți membri de sindicat în activitățile sindica­le și, respectiv, să ofere un nivel sporit de transparență și informare.

Campania va include activități organiza­te de mai mulți actori: de CNSM, de Institu­tul Muncii, organizațiile teritoriale, dar este foarte mare miza și pe activitățile centrelor sindicale național–ramurale.

– La ultima ședință a Comitetului Con­federal al CNSM s-a discutat aprins despre care variantă ar fi mai bună: să fie aduși activiștii fruntași din teritoriu ca să fie instruiți la Chișinău, la Insti­tutul Muncii, sau liderii și experții de la Centru să „meargă în popor” să discute cu liderii locali… Dvs. pentru ce formă de instruire, de dialog ați opta?

– Este primordial să facem o diferențiere între informare și instruire: atunci când vor­bim despre informarea activiștilor sindicali și a membrilor de sindicat, consider că mai eficient este să se deplaseze liderii și experții în teritoriu, deoarece așa pot fi informați un număr mai mare de oameni, fără distorsio­narea procesului de activitate profesională, dar și problemele de la locul de muncă pot fi elucidate mai ușor.

Atunci, însă, când ne referim la instruire, care are drept scop cultivarea performanțelor profesionale prin dezvoltarea abilităților practice, consider că cel mai eficient este desfășurarea acestora în incinta Institutu­lui Muncii. Drept argument forte ce susține ideea mea este prezența spațiilor bine do­tate cu tot necesarul pentru desfășurarea activităților de instruire de calitate, posibili­tatea de a beneficia de resursele Institutului Muncii drept centru de instruire sindicală cu experiență.

– Unul din punctele Planului de acțiuni privind implementarea campa­niei „Organizația primară – energia mișcării sindicale” este elaborarea unui mecanism de evaluare a nivelului de motivare și menținere a membrilor de sindicat. Ce noutate ar putea aduce această metodologie, de vreme ce poli­tica cadrelor e o mare problemă chiar și pentru partidele politice?

– Evaluarea situației în orice domeniu e important să fie realizată la timp conform unor criterii clare. Pentru a motiva salariații să devină sau să rămână membri de sindi­cat, e necesar ca aceștia să simtă beneficii­le personale și să se identifice cu echipa de sindicaliști. Or, pentru a evalua acest nivel de motivare, e necesar un mecanism care ar scoate în evidență prioritățile, ar fi aplicabil pentru organizațiile sindicale primare (și nu doar) și ar oferi un tablou referitor la lacune și puncte forte.

Aveți dreptate referitor la problema ca­drelor, iar în acest context ne dorim un sin­dicalism participativ, iar participarea să fie realizată la toate nivelurile – fiecare membru de sindicat să se implice, fiecare structură sindicală să urmeze vectorul de dezvoltare și implicare.

– La una din ședințele CNSM ați optat pentru efectuarea unui studiu privind mișcarea sindicală în R. Moldova. Ne puteți deschide parantezele referitor la această idee, interesantă, de altfel, deși la noi au mai fost editate unele lucrări în acest sens?

– Am optat și optez în continuare pentru efectuarea unui studiu privind activitatea organizațiilor sindicale primare din țară care ar elucida acele aspecte despre activitatea sindicatelor ce uneori rămân în umbră sau nu sunt suficient valorificate. Coeziunea me­diului sindical cu cel academic și viziunile științifice asupra unor probleme sociale oferă de cele mai multe ori unghiuri noi de vedere și perspective de abordare diferite decât cele utilizate tradițional. Aceste informații, drept rezultate ale studiului, sperăm că le vom obține pe final.

– Planul de acțiuni pentru 2023 mai pre­vede promovarea propunerilor CNSM de modificare a legislației în materia drepturilor sindicale, în vederea asigu­rării respectării pe deplin a garanțiilor legale pentru activitatea sindicală. Există Comisia națională pentru con­sultări și negocieri colective (CNCNC), credeți că în cadrul acesteia sindicatele nu își pot soluționa problemele vitale? Poate că e nevoie de acțiuni mai radi­cale?

– Legislația națională cu privire la sindi­cate, în mare măsură, se sprijină pe normele dreptului internațional la care țara noastră este parte, inclusiv pe Convențiile OIM în materia drepturilor sindicale.

Drepturile și garanțiile activității sindica­telor, precum și relațiile lor cu autoritățile publice, sunt reglementate de Legea sin­dicatelor. Cu toate acestea, drepturile și garanțiile suplimentare ale sindicatelor sunt determinate prin sistemul de raporturi sta­bilite în cadrul parteneriatului social.

În contextul întrebării adresate cu privi­re la Comisia națională pentru consultări și negocieri colective și dacă în cadrul aceste­ia sindicatele pot sau nu să-și soluționeze problemele vitale sau poate că e nevoie de acțiuni mai radicale, necesită de subliniat ur­mătoarele.

În primul rând, Comisia națională este un organ tripartit al parteneriatului social și are un rol consultativ. În al doilea – deși rolul acesteia este unul consultativ, ea are atribuții importante, realizarea eficientă a cărora, cu siguranță, ar putea asigura și mai mult soluționarea problemelor abordate de partenerii sociali, inclusiv de sindicate.

Evidențiez doar câteva atribuții ale Comi­siei naționale în acest sens, și anume: armo­nizarea intereselor Guvernului, Patronatelor și ale Sindicatelor, în procesul elaborării ba­zelor de reglementare a relațiilor de muncă și a relațiilor social-economice; monitori­zarea procesului de realizare a convențiilor colective la nivel național; supravegherea îndeplinirii angajamentelor asumate de Re­publica Moldova prin ratificarea convențiilor Organizației Internaționale a Muncii nr. 98 privind aplicarea principiilor dreptuluila organizație și purtarea tratativelor colec­tive și a Convenției nr. 144 privind consultă-rile tripartite, destinate să promoveze apli­carea normelor internaționale ale muncii și altele.

Un rol important în asigurarea unei activități eficiente a Comisiei naționale îl constituie dispoziția stipulată în alin. (3) al art. 5 din Legea nr. 245 din 21.07.2006 pri­vind organizarea și funcționarea Comisi­ei naționale pentru consultări și negocieri colective, a comisiilor pentru consultări și negocieri colective la nivel de ramură și la nivel teritorial, care stabilește că „Proiecte­le de acte normative din domeniul muncii și cel social-economic sunt coordonate în mod obligatoriu cu Comisia națională. Avi­zul ei asupra unui proiect de act normativ însoțește proiectul până la adoptare”.

În ceea ce privește „acțiuni mai radicale” pentru asigurarea unei activități mai eficien­te a Comisiei naționale, consider că aceasta ține de competența partenerilor sociali, adi­că a părților acesteia.

Or, în acest sens, urmează să se țină cont și de prevederile art. 3 din Legea nr. 245/2006 și art.17 din Codul muncii, potrivit cărora unul din principiile de bază ale parteneria­tului social este „favorizarea de către stat a dezvoltării parteneriatului social”.

– Sensibilizarea structurilor internaționale (europene) referitor la cerințele privind modul de înregistrare a sin­dicatelor în Republica Moldova, care constituie unul din punctele nevralgice în relațiile sindicatelor cu guvernarea. Cum vedeți soluționarea acestei proble­me dacă guvernarea va pune piciorul în prag? Fiindcă, până la urmă, e vorba de niște bani care vor intra sau nu vor in­tra la buget?

– Da, după cum cunoașteți, în scopul sim­plificării procedurii de dobândire a statutu­lui de personalitate juridică a organizațiilor sindicale și excluderii taxei de înregistrare de stat (1149 de lei), CNSM a solicitat Guver­nului Republicii Moldova inițierea, cât mai curând posibil, a procedurii de amendare a cadrului legal în acest sens.

Dat fiind faptul că chestiunea abordată nu s-a bucurat de atenția Guvernului, CNSM a înaintat repetat un demers către Ministe­rul Justiției, care s-a soldat cu întrevederea reprezentanților CNSM cu ministrul Justiției. Acesta a dat de înțeles că dificultățile rea­lizării dreptului de a constitui un sindicat cu statut de persoană juridică vor fi înlătu­rate. Cu regret, acest lucru nu s-a întâmplat încă.

Din acest motiv, problema abordată a fost examinată și în cadrul Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, care a condus la asumarea promovării de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale a unui proiect de lege în acest sens.

În același timp, CNSM a solicitat repe­tat și altor autorități, inclusiv Ministerului Justiției, identificarea căilor de soluționare a problemei abordate de organizațiile sindi­cale primare, însă deocamdată fără a fi au­zită de autoritățile cu competențe în acest domeniu.

Evident că, în asemenea caz, urmează să fim și mai insistenți în discuții sau chiar în negocieri cu autoritățile de resort, aplicând, în toată puterea legii, formele și principiile parteneriatului social.

Deocamdată, nu am convingerea sau certitudinea că sensibilizarea structurilor internaționale referitor la problema aborda­tă de CNSM ar putea fi mai eficientă decât identificarea unor soluții în acest sens de că­tre organele naționale.

– Aveți un mesaj, un îndemn pen­tru membrii de rând ai sindicatelor în această campanie deosebit de im­portantă pentru viitorul mișcării sindicale?

– Începând cu mine, ca membru de sin­dicat, în calitate de președinte al CNSM și până la membrul de sindicat care învață, produce valori sau acordă servicii etc., toți suntem de rând sau egali. Fiecare membru de sindicat este important!

În anul 2022, am efectuat vizite de lu­cru în organizațiile sindicale primare ale federațiilor sindicale: „AGROINDSIND”, „SindLUCAS”, „SINDSILVA”, „SINDTRANS-AERO”, „Moldsindcoopcomerț”, „Sindener­go”, a Educației și Științei, Feroviarilor, din Industria Chimică și Resurse Energetice.

Am văzut talent și potențial în oameni, dar am înțeles că ei au nevoie de o comu­nicare mai bună și la timp, sunt dornici de a dialoga și de a fi mai bine informați și implicați în activitățile sindicale.

Aceste întâlniri cu membrii de sindi­cat, nemijlocit la locul de muncă, sunt oportunități care ne consolidează, ne ajută să dezvoltăm noi relații, să facem schimb de opinii, de bune practici, pentru a identifica soluții la problemele cu care se confruntă membrul de sindicat la locul de muncă și mișcarea sindicală în ansamblu.

Doar fiind alături de organizația prima­ră putem să consolidăm mișcarea sindicală. Comunicarea la nivel de organizație sindica­lă este imperativă pentru toți.

Consiliul General din 3 noiembrie 2022 a declarat anul Campaniei sindicale naționale, dedicate organizației sindicale primare. În acest context, îndemn structurile sindicale de toate nivelurile să se implice plenar în realizarea Hotărârii Consiliului General „Cu privire la campania sindicală națională, de­dicată organizației sindicale primare”.

Fortificarea legăturilor dintre centru și organizația primară este misiunea nobilă a tuturor.

– Vă mulțumesc pentru răspunsurile pertinente și exhaustive și le urez suc­ces tuturor membrilor de sindicat, ori­unde s-ar afla ei.

 

Interlocutor: Ilie LUPAN

www.vocea.md