Membrii Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective (CNCNC) s-au întrunit luni, 14 septembrie 2026, la Guvern, pentru a examina mai multe subiecte de interes pentru salariați și partenerii sociali. Printre acestea s-au numărat reexaminarea cuantumului salariului minim pe țară, aplicarea prevederilor art. 53 alin. (3) din Codul fiscal privind scutirea organizațiilor sindicale și patronale de impozitul pe venit, precum și situația resurselor umane din sectorul sănătății.
În cadrul dialogului privind salariul minim, reprezentanții Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM) au pledat pentru apropierea acestuia de standardele europene și de prevederile Directivei UE 2022/2041, care recomandă ca salariul minim să reprezinte 50% din salariul mediu pe economie.
Sindicaliștii au reiterat propunerea de majorare treptată a salariului minim până la aproximativ 8.000 de lei, începând cu 1 ianuarie 2027, în vederea protejării lucrătorilor necalificați și a angajaților cu venituri mici și asigurării unui nivel de trai decent, în condițiile creșterii costurilor de trai.
În cadrul discuțiilor privind salarizarea, președintele CNSM, Igor Zubcu, a abordat situația lucrătorilor medicali, subliniind necesitatea unor măsuri care să contribuie la motivarea acestora și la compensarea efectelor inflației asupra veniturilor.
La rândul său, Ghenadie Donos, președintele Federației Sindicale a Educației și Științei, a accentuat necesitatea identificării, în cel mai scurt timp, a unor soluții pentru majorarea salariilor angajaților din sistemul educațional, în conformitate cu discuțiile anterioare dintre sindicate și Guvern și cu angajamentele asumate de autorități.
Un alt subiect discutat a vizat regimul fiscal aplicabil organizațiilor sindicale și patronale. CNSM și CNPM își mențin poziția privind necesitatea păstrării scutirii de impozitul pe venit și a includerii sindicatelor și patronatelor în lista organizațiilor necomerciale prevăzute de art. 52 din Codul fiscal. Cele două Confederații atrag atenția că veniturile acestora provin, în principal, din taxele de aderare și cotizațiile membrilor și sunt utilizate pentru realizarea scopurilor statutare, fără a constitui profit distribuit membrilor.
Potrivit poziției CNSM și CNPM, menținerea actualului regim fiscal este importantă pentru asigurarea capacității instituționale și a autonomiei partenerilor sociali, precum și pentru participarea lor efectivă la dialogul social.
Discuțiile au vizat și deficitul de personal din sistemul de sănătate. Datele prezentate în cadrul ședinței arată că, în pofida majorărilor salariale din ultimii ani, sistemul public se confruntă cu un deficit de circa 2.000 de medici, problema fiind resimțită în mod special în localitățile rurale și în sectorul farmaceutic.
Nota prezentată în cadrul CNCNC relevă că deficitul de specialiști este determinat nu doar de numărul absolvenților, ci și de bariere normative, educaționale și administrative care limitează accesul în profesie și mobilitatea specialiștilor.
În acest context, membrii Comisiei au analizat soluții pentru îmbunătățirea programelor de formare și rezidențiat, crearea unor trasee educaționale mai clare și instituirea unor mecanisme de stimulare pentru atragerea și menținerea tinerilor specialiști în sistemul public.
Înregistrarea video a ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective din 14 septembrie 2026, cu intervențiile participanților, poate fi accesată aici: https://privesc.eu/arhiva/112149/Sedinta-Comisiei-nationale-pentru-consultari-si-negocieri-colective-din-14-septembrie-2026
Comisia națională pentru consultări și negocieri colective este un organ tripartit autonom de interes public al parteneriatului social, constituit pentru soluționarea problemelor din domeniul muncii și a celor social-economice și pentru dezvoltarea dialogului social la nivel național.
