Consolidarea dialogului social, majorarea salariilor, extinderea negocierilor colective și îmbunătățirea protecției salariaților, au fost principalele subiecte abordate în cadrul unei mese rotunde organizate la 12 noiembrie 2026, de către sindicaliștii din industria ușoară, în ajunul Zilei lucrătorului din industrie, marcată tradițional în a treia duminică a lunii noiembrie.

Masa rotundă cu genericul „Parteneriatul social și relațiile de muncă bazate pe echitate, solidaritate și respectarea demnității umane în contextul integrării europene a Republicii Moldova”, a fost organizată de Federația Sindicatelor Lucrătorilor din Industria Ușoară (FSLIU), în parteneriat cu Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) și Agenția Daneză pentru Dezvoltarea Sindicatelor (DTDA). La reuniune au participat reprezentanți ai sindicatelor, autorităților publice și mediului de afaceri din ramură.

Discuțiile au vizat situația actuală a industriei ușoare, provocările economice și sociale ale sectorului, deficitul forței de muncă, angajarea lucrătorilor migranți, precum și necesitatea unor politici care să susțină producătorii autohtoni și să asigure locuri de muncă decente.

În intervenția sa, Nadejda Rusnac, președinta FSLIU, a evidențiat dificultățile cu care se confruntă industria ușoară, printre care lipsa personalului calificat, migrația tinerilor, interesul redus pentru studiile profesionale de profil. Potrivit datelor prezentate, la 1 octombrie 2026, în sector erau declarate 1.175 de locuri de muncă vacante.

Aceasta a atras atenția că dezvoltarea și competitivitatea întreprinderilor nu trebuie realizate în detrimentul drepturilor salariaților. Sunt necesare investiții în oameni, tehnologii și formare profesională, dar și salarii echitabile, condiții de muncă sigure și respectarea demnității lucrătorilor. Totodată, a pledat pentru consolidarea dialogului dintre sindicate, angajatori și autorități, dezvoltarea negocierilor colective și încheierea contractelor colective de muncă la nivel de întreprindere și de ramură.

La rândul său, Lilia Franț, vicepreședinta CNSM, a accentuat necesitatea extinderii negocierilor colective în industria ușoară, menționând că doar aproximativ 2% dintre salariații din ramură beneficiază de contracte colective de muncă la nivel de întreprindere. În contextul obiectivului european de acoperire de 80% prin negocieri colective, aceasta a subliniat importanța consolidării organizațiilor sindicale, a negocierii și semnării unei convenții colective la nivel de ramură.

Un alt subiect important l-a constituit nivelul salariilor, estimate în sector la 13.000–15.000 de lei, precum și necesitatea unor măsuri mai consistente de sprijin pentru tinerii specialiști. Vicepreședinta CNSM a evidențiat și provocările cu care se confruntă femeile, care reprezintă majoritatea angajaților din industria ușoară, în special în concilierea responsabilităților profesionale cu cele familiale. În acest sens, a pledat pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire a copiilor și a persoanelor dependente, aplicarea Convenției OIM nr. 156 și îmbunătățirea garanțiilor sociale pentru salariații cu responsabilități familiale.

Experiența negocierilor colective din alte ramuri a fost prezentată de Margareta Strestian, președinta Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Industria Chimică și Resursele Energetice. Aceasta a subliniat rolul convențiilor colective în asigurarea unor garanții suplimentare pentru salariați și a evidențiat necesitatea negocierii unei convenții colective pentru industria ușoară, însoțită de un plan concret de acțiuni al partenerilor sociali. Totodată, și-a exprimat disponibilitatea de a oferi suport în acest proces.

Moderatoarea evenimentului, Liuba Rotaru, a accentuat necesitatea impulsionării parteneriatului social într-o ramură cu tradiții și potențial de dezvoltare, care poate contribui la crearea unor noi locuri de muncă. O colaborare mai strânsă între sindicate, angajatori și autorități este esențială pentru identificarea soluțiilor de revitalizare a sectorului, atragerea și menținerea forței de muncă și îmbunătățirea condițiilor de muncă.

Prezentă la activitate, Felicia Bechtoldt, secretară de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a abordat politicile statului privind activarea persoanelor pe piața muncii și măsurile de protecție social-economică a salariaților. Discuțiile au vizat stimularea ocupării, facilitarea integrării profesionale a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și necesitatea unor măsuri care să sprijine angajații și angajatorii în condițiile deficitului de personal.

În cadrul dialogului, reprezentanții întreprinderilor și liderii sindicali au făcut schimb de opinii și experiențe privind provocările sectorului și au formulat propuneri pentru dezvoltarea cooperării dintre partenerii sociali. Printre direcțiile prioritare s-au numărat extinderea negocierilor colective, consolidarea protecției social-economice a salariaților, îmbunătățirea securității și sănătății în muncă, combaterea discriminării și hărțuirii, precum și dezvoltarea formării profesionale continue.

Masa rotundă a reconfirmat că o industrie ușoară competitivă și durabilă are nevoie nu doar de investiții și modernizare, ci și de lucrători bine pregătiți, remunerați echitabil și protejați prin garanții sociale solide. În contextul integrării europene, dialogul social și respectarea drepturilor salariaților trebuie să reprezinte componente de bază ale dezvoltării economice a Republicii Moldova.