La finele săptămânii trecute, la data de 27 iunie 2025, Institutul Muncii a găzduit conferința internațională „Consultările și negocierile colective – viziune modernă asupra principiilor de bază ale parteneriatului social”, un eveniment organizat de Federația Sindicatelor din Construcții și Industria Materialelor de Construcții „SINDICONS”, Federația Patronatului din Construcții și Producerea Materialelor de Construcții din Republica Moldova, în parteneriat cu Proiectul Noua Democrație, Danemarca.

Potrivit organizatorilor, scopul evenimentului a fost de a obține o viziune clară și obiectivă asupra modului în care se desfășoară dialogul social în Republica Moldova, preponderent în ramura construcțiilor, și asupra barierelor care stau în calea dezvoltării eficiente a acestuia.

La lucrările conferinței au participat reprezentanți ai partenerilor sociali din ramură, semnatari ai Convenției colective, Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, centrelor sindicale național-ramurale, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Finanțelor, conducători ai întreprinderilor din ramură, sindicaliști din România și Ucraina.

Mesaje de salut au fost prezentate de Victor Talmaci, președinte al Federației „SINDICONS”, Marin Sîrbu, președinte al Federației Patronatului din Construcții și Producerea Materialelor de Construcție (FPCPMC), Vladimir Bolea, viceprim-ministru, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, precum și din partea altor invitați.

Un studiu detaliat despre situația de pe piața muncii și dialogul social în sectorul construcțiilor a fost prezentat de Veaceslav Ioniță, expert pe probleme economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, pe marginea căruia au discutat participanții la conferință.

Agenda activității a inclus o serie de paneluri de discuții axate pe diverse aspecte ale dialogului social: Ce și cum să facem ca dialogul social să devină cât mai real și eficient?, Viziunea partenerilor sociali, a autorităților publice centrale; Exemple de bune practici ale dialogului social; Impedimente privind aplicarea prevederilor Codului Urbanismului și Construcțiilor; Situația privind securitatea muncii în ramură. Controlul de stat și impactul acestuia asupra companiilor și a lucrătorilor.

Este de menționat că la aceste discuții, din partea CNSM au participat Polina Fisticanu, șefa Departamentului protecție social-economică, și Sergiu Iurcu, consilier superior în Departamentul protecție social-economică.

Tobias Bavnsgaard, coordonator al programului regional Europa de Est 3F International, Danemarca, a comunicat despre experiența partenerilor sociali din Danemarca în ceea ce privește constituirea fondurilor bipartite și crearea serviciilor de protecție a salariaților și sustenabilitate a companiilor prin acordurile colective bilaterale.

Conferința a inclus, de asemenea, o sesiune despre formarea profesională continuă și parteneriatul IP CEC cu mediul economic, prezentată de Viorica Gherța de la Centrul de Excelență în Construcții.

Evenimentul s-a încheiat cu adoptarea Rezoluției conferinței și o sesiune de evaluare, care vor contribui la formularea unor recomandări concrete pentru îmbunătățirea dialogului social în sectorul construcțiilor din Republica Moldova.

Rezoluția conferinței a subliniat următoarele aspecte cheie:

Necesitatea eficientizării dialogului social: Se constată o activitate mai mult formală a dialogului social, fiind necesare eforturi din partea autorităților statului, a patronatelor și a sindicatelor pentru a-l face mai real și mai eficient. Aceasta implică o consolidare permanentă a capacităților structurilor de dialog social și ajustarea cadrului normativ.

Importanța strategică a ramurii construcțiilor: Sectorul contribuie cu peste 6% la PIB, atrage investiții anuale de peste 30 de miliarde de lei, generează peste 60.000 de locuri de muncă directe (multe fără protecție oficială) și joacă un rol esențial în proiectele de infrastructură pentru aderarea la UE.

Vulnerabilități majore ale sectorului: Acestea includ munca informală masivă (peste 60% dintre lucrători), migrarea forței de muncă calificate, lipsa formării profesionale continue, lipsa garanțiilor pentru consumatori și achiziții publice defectuoase.

Reforme necesare: Se solicită recunoașterea ramurii construcțiilor ca prioritate strategică pentru următorii 10 ani.

Printre solicitări se numără:

• Stabilirea unui salariu minim justificat pentru prima categorie de calificare, prin consultări și negocieri, pentru a motiva salariații și angajatorii.
• Adoptarea urgentă a legii privind Casa Socială a Constructorilor, care să asigure indemnizații, contribuții solidare și stabilitate socială, fiscală și economică în ramură.
• Certificarea obligatorie a companiilor pentru a garanta calitatea și siguranța.
• Reformarea sistemului de achiziții publice prin introducerea criteriilor de calitate, experiență și impact social, înlocuind criteriul prețului cel mai mic cu „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”.
• Crearea unui fond de sprijin pentru muncitorii sezonieri.
• Tratament egal pentru muncitorii străini.
• Combaterea economiei informale.
• Reglementări sectoriale pentru validarea competențelor muncitorilor fără acte de calificare.
• Dezvoltarea mecanismelor de credite preferențiale pentru tineri (ex. „Programul prima casă”).
• Modificarea Legii pensiilor pentru a stabili condiții clare pentru persoanele cu stagii de cotizare în condiții de muncă deosebite.
• Inițierea ratificării Convenției OIM nr. 94/1949 (clauze de muncă în contractele guvernamentale) și a Convenției OIM nr. 167/1988 (securitatea și sănătatea în construcții).

Rezoluția face apel către Guvernul Republicii Moldova, Parlament, autoritățile centrale de specialitate, CNSM și CNPM, precum și partenerii de dezvoltare. Subiectele abordate în cadrul conferinței vor constitui un suport important pentru prioritizarea problemelor și înaintarea propunerilor de soluționare, contribuind la consolidarea, modernizarea și eficientizarea dialogului social în ramura construcțiilor și la îndeplinirea prevederilor Convenției colective.