Diferența între salariile femeilor și bărbaților crește în Republica Moldova. Datele oficiale arată că, în 2024, femeile au încasat, în medie, cu aproape 17% mai puțin decât bărbații, chiar dacă ocupă poziții similare. Cele mai mari discrepanțe sunt în domeniul finanțelor și IT, unde bărbații ridică lefuri chiar și de două ori mai mari în comparație cu femeile. Autoritățile recunosc că deși legislația interzice discriminarea la locul de muncă, nu există norme clare care să sancționeze acest soi de inechitate.
Potrivit BNS, în anul 2020 femeile munceau pentru un salariu mediu cu aproximativ 14% mai mic decât bărbații angajați pe o poziție similară. Această variabilă a rămas neschimbată până în anul 2022, când decalajul dintre salarii a crescut până la 16%. Anul trecut, s-a înregistrat cea mai mare discrepanță salarială din ultimii ani- de aproape 17%. Cele mai mari diferențe se atestă în domeniile Finanțe și Asigurări, unde salariile bărbaților sunt cu 34% mai mari, precum și în IT, unde bărbații primesc aproape dublu, comparativ cu reprezentantele sexului frumos. Femeile cred că inegalității de gen la locurile de muncă sunt generate tot de bărbați
„E moștenit acest obicei din uniunea sovietică”.
„Majoritatea instituțiilor, organizațiilor sunt conduse de bărbați. Ei considerându-se capul familiei, cei care asigură familia, cred că un bărbat trebuie să primească mai mult ca femeile, trebuie să se simtă bine, comod în familia lui. Plus, complexele lor. Dacă o femeie primește mai mult, înseamnă că nu e bărbat atât de puternic. Asta e”.
Bărbații, de cealaltă parte spun că nu ar trebui să existe inegalitate intre sexe, la capitolul salarii, și că fiecare ar trebui plătit conform competențelor.
“Consider că salariul al trebui să depindă de capacități și de felul omului de a fi. Nu contează dacă e bărbat sau femeie”.
„Până la urmă, oricât nu am vrea să fim egali, este o diferență și unele posturi sunt mai avantajoase pentru un gen și vice-versa”.
Potrivit specialiștilor, decalajul crescut din ultimii ani s-ar datora, în special, migrației salariaților profesioniști, peste hotare.
„Angajatorul este pus în situați de a completa acest deficit de cadre prin negocieri mai serioase și aleg, de obicei bărbații la funcții bine plătite din considerentul că gândesc că o femeie poate veni să se angajeze iar, ulterior, poate pleca fie în concediu pentru îngrijirea copilului, fie într-un concediu de boală cu copilul mic și evident angajează bărbații. Prioritate au la angajare bărbații”, a menționat președinta Comisiei de Femei a Sindicatelor din Moldova, Angela Otean.
Astfel de abuzuri sunt greu de depistat în situația în care lipsește o reglementare a diferențelor salariale dintre femei și bărbați, angajați pe aceiași poziție.
„Deci da, cadrul normativ din Republica Moldova conține mai multe reglementări, doar că ele nu țin direct de salarizare, dar în mare parte conțin prevederi generale despre discriminarea la locul de muncă, inclusiv pe criteriul salarial. Avem Codul muncii, articolul 8 și articolul 10, care interzice sub orice formă discriminarea în procesul de muncă, cum ar fi criterii de sex, vârstă, dizabilitate. Avem articolul 128 din Codul muncii, care prevede expres că pentru muncă egală se acordă salariul egal, fără discriminare și încă câteva legi. Dar, concret, alb pe negru, nu este în legislația Republicii Moldova o prevedere despre discriminarea, anume ce ține de salariu”, a subliniat expertul în piața muncii, Vladimir Badan.
Câștigul mediu salarial brut în 2024, a constituit 12.788 de lei pentru o femeie și 15.336 de lei pentru un bărbat.
