Salariile mici, insuficiența de personal în mai multe instituții importante ale statului, inclusiv în domeniul administrației publice, carențe cu privire la funcționarea unui cadru instituțional adecvat și necesitatea de a asigura un cadru financiar corespunzător, reprezintă constrângeri în implementarea recomandărilor Comisiei Europene care trebuie luate în considerație de către autoritățile Republicii Moldova în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană.

Despre aceasta a comunicat Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), în cadrul evenimentului public de prezentare a Raportului de monitorizare independentă nr. 1 „Evaluarea progresului Republicii Moldova în implementarea recomandărilor Comisiei Europene în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană”. Evenimentul a reunit circa 100 de participanți, reprezentând instituții de stat, organizații neguvernamentale, ambasade și structuri internaționale.

Constatările și recomandările incluse în raportul de monitorizare independentă au fost oferite de o echipă de 9 experți, inclusiv vicepreședintele CNSM, Sergiu Sainciuc, care au analizat în ce măsură recomandările Comisiei din cadrul clusterului „Fundamentals” al procesului de aderare au fost luate în considerație de către autoritățile Republicii Moldova.

Referindu-se a la recomandările ce vizează reformele în domeniul salarizării, Sergiu Sainciuc, vicepreședinte CNSM, a menționat că în perioada de referință a fost modificat cadrul legal prin care s-au modificat clasele de salarizare pentru funcționarii publici. De asemenea, au fost majorate valorile de referință pentru calcularea salariilor angajaților din sectorul public. Deși au fost înregistrate anumite progrese, în contextul lipsei de sustenabilitate financiară, măsurile adoptate au fost fragmentate, în sfera salarizării funcționarilor publici existând mai multe valori de referință ceea ce creează o inechitate. În context, s-a menționat necesitate de a unifica valorile de referință și de a stabili o valoare de referință unică pentru salarizarea funcționarilor publici.

Vicepreședinte CNSM s-a referit și la problemele cu care se confruntă salariații din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, persoanele care activează în sistemul de asistență socială, unde valoare de referință este de doar 2100 lei. Sainciuc a subliniat necesitatea de a identifica soluții care ar contribui la majorarea salariilor și a consolida capacitățile instituționale în domeniile ocupării forței de muncă și asistenței sociale la nivel național.

Totodată, Sergiu Sainciuc a menționat eforturile autorităților îndreptate spre consolidarea capacităților Inspectoratului de Stat al Muncii și unele rezultate pozitive obținute în acest sens, dar a subliniat că este necesar de ajustat cadrul normativ în domeniul controlului de stat în domeniul securității și sănătății în muncă la standardele internaționale, inclusiv racordarea cadrului național la Convențiile Organizației Internaționale a Muncii (nr. 81 privind inspecția muncii în industrie și comerț și nr. 129 privind inspecția muncii în agricultură).

O realizare importantă menționată de Sergiu Sainciuc, vicepreședinte CNSM, obținută în urma procesului de negocieri și consultări dintre partenerii sociali, este majorarea salariului minim pe ţară în anul 2024, care de la 1 ianuarie curent constituie 5000 lei, în creștere cu 25% față de anul 2023. Vicepreședintele CNSM a comunicat că una dintre prioritățile pentru următoarea perioadă este elaborarea, cu participarea partenerilor sociali, a unui plan de acțiuni în vederea acoperirii cu negocieri colective a circa 80 de procente din salariați, conform prevederilor Directivei UE privind salariile minime adecvate în UE.

De asemenea, în cadrul evenimentului, Sergiu Sainciuc, vicepreședinte CNSM, a apreciat activitatea Guvernului cu privire la perfecționarea cadrului legal cu privire la activitatea de întreprinzător, însă s-a arătat îngrijorat că în domeniul muncii și social-economic se observă o substituire a activității Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, comisiilor de specialitate ale acesteia, precum și a rolului partenerilor sociali în elaborarea politicii statului în domeniile menționate.

Precizăm că, experții implicați în elaborarea Raportului au totalizat progresele, provocările și prioritățile existente în domeniul muncii, economiei, statisticii, controlului financiar, luptei cu corupția, libertății de exprimare, egalității de șanse, securității, reformei justiției și administrației publice, ocupării forței de muncă.

Scopul Raportului este de a face o evaluare a dinamicii reformelor implementate de guvernarea de la Chișinău în implementarea recomandărilor Comisiei în procesul de aderare. În același timp, a fost pus în discuție rolul important pe care îl poate aduce implicarea societății civile în promovarea agendei de aderare la Uniunea Europeană. Raportul va fi publicat în curând pe https://euromonitor.md/ro.