Problemele social-economice din Republica Moldova, evoluțiile economice recente, impactul crizelor multiple asupra populației și soluțiile de depășire a acestora, inclusiv viziunea sindicatelor asupra priorităților legate de protecția social-economică a salariaților – au fost principalele subiecte puse în discuție vineri, 4 noiembrie, de conducerea Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM) în cadrul unei întrevederi cu membrii misiunii Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Ruben Atoyan.
La întrevederea cu reprezentanții misiunii FMI, sindicaliștii au reiterat necesitatea majorării salariului minim pe țară în conformitate cu prevederile Cartei sociale europene revizuite și a Directivei UE 2022/2041 a Parlamentului european și a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, în mărime de 50% din salariu mediu, prin utilizarea salariului mediu lunar prognozat și stabilirea acestuia în mărime de 5000 de lei începând cu 01.01.2023.
Sindicaliștii au menționat că majorarea salariului minim este importantă și pentru sustenabilitatea bugetului asigurărilor sociale de stat, dat fiind faptul că pentru a asigura o pensie pentru limită de vârstă cel puțin în mărime minimă, persoana asigurată trebuie să realizeze un venit mediu lunar asigurat de cel puțin 4965 de lei, în caz contrar bugetul de stat va avea obligația de a compensa diferența până la pensia minimă.
De asemenea, conducerea CNSM a accentuat că este necesară intensificarea măsurilor de combatere a muncii nedeclarate și elaborare a mecanismelor de stimulare a formalizării lucrătorilor informali și consolidarea capacităților Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM), iar reforma ISM demarată de autorități trebuie să vizeze în primul rând eliminarea barierelor în desfășurarea controalelor, dar nu reducerea statelor de personal.
Igor Zubcu, președintele CNSM, a declarat că în domeniul politicilor salariale este necesar un salt calitativ pentru a îmbunătăți calitatea vieții, a crește valoarea forței de muncă conform standardelor internaționale, a reduce nivelul migrației forței de muncă, a spori competitivitatea economiei naționale în ansamblu, prin măsuri conjugate între Guvern, sindicate și patronate.
Ruben Atoyan, reprezentantul misiunii FMI, a informat despre politicile care au fost stabilite la finele anului 2021, orientate nu pe ajustare și reducere bugetară ci pe dezvoltare, investiții în infrastructură, educație, sănătate, fortificarea instituțiilor, dezvoltarea proceselor democratice. Însă, spre regret, de la începutul crizei de securitate din regiune, creșterea nivelului inflației, crizei economice și energetice, aceste politici sunt permanent ajustate împreună cu autoritățile din Republica Moldova.
Cu toate acestea, Ruben Atoyan a menționat că, la fel ca în trecut, politicile FMI sunt orientate spre acordarea de suport pentru Republica Moldova, asistență în domeniul implementării proiectelor care ar contribui la dezvoltarea durabilă a țării, creșterea nivelului de venituri a populației. În contextul discuțiilor, reprezentantul FMI a subliniat importanța combaterii economiei informale, fenomen care afectează grav dezvoltarea Republicii Moldova, și că susține demersurile partenerilor sociali în această direcție.
La final, părțile s-au arătat deschise să organizeze întruniri periodice pentru a pune în discuție politicile și activitățile FMI în Republica Moldova și a discuta pe marginea viziunilor și propunerilor sindicatelor legate de îmbunătățirea situației social-economice din țară.
Precizăm că misiunea FMI se află la Chișinău în perioada 31 octombrie – 11 noiembrie, în cadrul celei de-a doua evaluări a actualului program de cooperare cu Republica Moldova. Experții FMI vor analiza aspectele generale ale bugetului de stat pentru anul 2023 care se află în proces de elaborare, vor evalua perspectivele și riscurile macroeconomice și se vor informa despre progresul atins în implementarea acțiunilor convenite în cadrul programului susținut de FMI.
