CONFEDERAŢIA NAŢIONALĂ A SINDICATELOR DIN MOLDOVA

Tot mai mulți tineri sunt excluși de pe piața forței de muncă

16.03.2020

maxresdefault

Din cauza automatizării, accesului tot mai restrâns la formare profesională și a lipsei locurilor de muncă care să corespundă calificărilor lor, tinerii se confruntă cu un viitor incert pe piața muncii. Numărul tinerilor aflați în afara sistemului de educație, formare și ocupație profesională (tinerii NEET) este în creștere. Despre aceasta se arată într-un nou raport al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) Global Employment Trends for Youth 2020 (GET Youth 2020).

Tinerii (cei între 15 și 24 de ani) care sunt angajați au un risc mai mare decât lucrătorii mai în vârstă de a-și pierde locul de muncă, iar cei cu pregătire profesională sunt deosebit de vulnerabili, mai arată raportul. „Acest lucru reflectă modul în care abilitățile specifice ocupației oferite de formarea profesională tind să devină depășite mai repede decât abilitățile de educație generală solicitate pe piața forței de muncă”, relevă raportul. OIM recomandă revizuirea și modernizarea programelor de formare profesională, astfel încât acestea să răspundă cerințelor în schimbare ale economiei digitale.

De la raportul anterior din 2017, a apărut o tendință ascendentă a statutului NEET. În prezent, la nivel mondial există aproximativ 1,3 miliarde de tineri, dintre care 267 milioane sunt clasificați NEET. Se estimează că această categorie de tineri va continua să crească la 273 de milioane în 2021. Aceste tendințe arată că obiectivul stabilit de comunitatea internațională de a reduce substanțial rata tinerilor NEET până în 2020 va fi ratat.

Sukti Dasgupta, șeful direcției Politici pentru ocuparea forței de muncă și a pieței muncii din Departamentul de politică pentru ocuparea forței de muncă al OIM, afirmă că nu sunt create suficiente locuri de muncă pentru acești tineri, iar dacă potențialul lor va fi irosit, nu vom putea face față provocărilor pe care le reprezintă la nivel global tehnologia, schimbările climatice, inegalitatea și tendințele demografice.

„Prea mulți tineri din întreaga lume se detașează de educație și de piața muncii, ceea ce le poate deteriora perspectivele pe termen lung, precum și, în cele din urmă, pot submina dezvoltarea socială și economică a țărilor lor”, a declarat Sangheon Lee, directorul direcției Ocuparea forței de muncă de la Departamentul de politici al OIM.

GET Youth 2020 mai arată că tinerii cu studii superioare au mai puține șanse să își piardă locul de muncă din cauza automatizării. Cu toate acestea, ei se confruntă cu o altă problemă: ponderea tinerilor cu studii superioare crește mai rapid decât cererea de lucrători cu diplome, iar acest lucru duce la scăderea salariilor.

“Dacă dorim să rezolvăm problemele generate de dezvoltarea tehnologică, schimbările climatice, inegalitatea în creștere, schimbările demografice, nu ne putem permite să ne pierdem talentele și fondurile investite în formarea lor. Avem nevoie de programe strategice cuprinzătoare și sisteme flexibile de formare dezvoltate prin dialog cu guvernele, lucrătorii și angajatorii.”, se arată în raport.

Conform raportului “Incluziunea tinerilor aflați în afara sistemului de educație, formare și ocupație profesională”, elaborat în 2017 de Observatorul de Competențe axat pe Tineri, în cadrul proiectului „Dezvoltarea afacerilor inovatoare pentru o creștere economică durabilă la nivel local”, implementat de Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, în deceniile viitoare segmentul tânăr al populației va înregistra în Republica Moldova scăderi masive. Circa 41% din tineri din țara noastră nu acceptă ofertele de muncă expuse pe piață. Alături de motivul principal prin care tinerii își justifică refuzul, și anume salariul mic oferit (76%), circa 7% dintre tineri au refuzat o ofertă deoarece munca nu se potrivea cu nivelul de calificare obținut.

Sergiu Iurcu, șef al Departamentului protecție social economică al CNSM, a declarat că este necesar de stabilit mecanisme clare de evidență a tinerilor NEET. Pentru aceasta, este necesară o mai bună implicare a administrației publice locale, în conlucrare cu subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă. “Fiecare tânăr trebuie să beneficieze de asistență, conform necesităților specifice ale fiecărui tânăr. Sindicatele, structuri care fac parte din consiliile tripartite teritoriale, se implică în procesul de informare al acestor tineri, le oferă instruire în domeniul dreptului muncii, ghidează tinerii cum să încheie corect un contract de muncă, etc. Însă, sunt necesare programe la nivel național care ar oferi suport tinerilor NETT, inclusiv la deschiderea unor afaceri”, consideră Iurcu.

La rândul său, Violeta Vrabie, coordonator programe din cadrul OIM, oficiul Republica Moldova, a comunicat că fiecare al treilea lucrător se află în muncă informală, domestică sau nedeclarată, care este mai răspândită în rândul tinerilor și al lucrătorilor vârstnici din mediul rural. Mulți tineri, femei și bărbați din zone îndepărtate, desfășoară activități informale fie în calitate de lucrători familiali contribuabili, fie în calitate de zilieri, fără contracte de muncă, în condiții de muncă precare și în afara sistemului de securitate socială.

“Mulți dintre acești tineri nu au acces la informații despre oportunitățile de angajare în zonele învecinate, nu sunt în măsură să se adreseze serviciilor locale de ocupare a forței de muncă. Având în vedere restricțiile financiare pe care mulți dintre aceștia le întâmpină, în cazul femeilor tinere, din responsabilități familiale, acestea rămân în afara pieței muncii. O categorie de aproape 34% din tinerii NEET își așteaptă șansa de a părăsi țara. Acești tineri își pot pierde capitalul uman, acumulat în timpul școlii, cu consecințe negative și costuri substanțiale atât pentru indivizi cât și pentru societate în general”, susține Violeta Vrabie.

În 2019, cu suportul OIM, pentru prima data în Republica Moldova a fost inițiată pilotarea unei măsuri de identificare a tinerilor NEET în unul din raioanele țării. Experiența a relevat faptul că această categorie de tineri nu beneficiază de asistență individuală, nu cunosc care sunt serviciile publice la care se pot adresa pentru suport, nu au acces suficient la informația privind angajarea și locurile vacante, nu au încredere în autoritățile și serviciile publice. ​

Urmare a pilotării măsurii de identificare, peste 600 de tineri NEET au fost identificați, 283 dintre aceștia fiind direcționați și înregistrați la Agenția de Ocupare a Forței de Muncă pentru a i se oferi un loc de muncă. Totuși, mulți dintre cei identificați, se confruntă cu probleme care ar putea fi depășite doar printr-un suport conjugat din partea mai multor parteneri, în dependență de problemele cu care se confruntă aceștia, și măsuri de activare pentru a-i putea aduce pe piața muncii.

Precizăm că datele Biroului Național de Statistică arată că ponderea tinerilor NEET, în tr. IV al anului 2019, a constituit 27,4% din numărul total de tineri cu vârsta de 15-29 ani.

Departamentul mass-media și relații internaționale al CNSM







Dacă aveţi propuneri, recomandări ce se referă la activitatea portalului, vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon (022) 266 590 sau să ne expediați un mesaj la adresa de e-mail: press@cnsm.md

Copyright © Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova