CONFEDERAŢIA NAŢIONALĂ A SINDICATELOR DIN MOLDOVA

Peste 4 miliarde de oameni rămân complet fără protecție socială, se arată în raportul OIM

07.09.2021

wspr-1170x600

Pandemia COVID-19 a majorat decalajul de protecție socială dintre țările cu venituri mari și cele cu venituri mici. Potrivit unui nou raport al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), mai mult de 4 miliarde de oameni rămân complet lipsiți de aceasta.

Măsurile luate pentru combaterea pandemiei au fost inegale și insuficiente, se arată în document. Acest lucru a făcut doar să mărească diferența dintre țările cu venituri mari și mici și a împiedicat oamenii să beneficieze de protecție socială decentă, atunci când au cea mai mare nevoie de ea.

Protecția socială înseamnă asigurarea accesului la asistență medicală și a unui venit garantat, în special în caz de bătrânețe, pierderea muncii, boală, dizabilități, vătămări profesionale, în timpul maternității, în cazul pierderii întreținătorului principal, precum și pentru familiile cu copii.

„Trebuie să recunoaștem că protecția socială eficientă și favorabilă incluziunii este un mijloc critic de asigurare nu numai a justiției sociale și a muncii decente, ci și a unui viitor durabil și durabil.”, a remarcat Guy Ryder, directorul general al OIM.

„Țările lumii se află într-un moment critic. Acesta este un moment cheie pentru a construi sisteme de protecție socială a unei noi generații, pornind de la ceea ce s-a făcut pentru a contracara pandemia. Acestea vor ajuta la menținerea oamenilor în siguranță pentru a fi protejați de noile crize și vor permite lucrătorilor și întreprinderilor să facă față numeroaselor schimbări care ne așteaptă în viitor. Trebuie să recunoaștem că protecția socială eficientă și favorabilă incluziunii este un mijloc critic de asigurare nu numai a justiției sociale și a muncii decente, ci și a unui viitor durabil și stabil.”, a adăugat Ryder.

Raportul „Protecția Socială în lume 2020-2022. Protecția socială la răscruce – în calea unui viitor mai bun” (World Social Protection Report 2020-22: Social protection at the crossroads – in pursuit of a better future) oferă o imagine de ansamblu asupra evoluțiilor recente în domeniul protecției sociale, inclusiv nivelurile minime de protecție socială și impactul pandemiei COVID-19. Acesta a identificat lacune în protecția socială și a formulat recomandări politice cheie, inclusiv cele legate de îndeplinirea obiectivelor Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.

În prezent, doar 47 la sută din populația lumii beneficiază de cel puțin o formă de protecție socială, în timp ce 53 la sută (4,1 miliarde de persoane) nu au venituri garantate.

În domeniul protecției sociale, există dezechilibre grave la nivel regional. În cea mai mare măsură, populația din Europa și Asia Centrală este acoperită de protecție socială, unde cel puțin unul dintre tipurile sale este utilizat de 84% din populație. Continentul american are, de asemenea, o valoare mai mare decât media mondială (64,3 la sută). În Asia și Pacific (44%), statele arabe (40%) și Africa (17,4%), există lacune în acest sens.

Marea majoritate a copiilor din lume sunt încă lipsiți de protecție socială eficientă: doar fiecare al patrulea copil (26,4 la sută) se bucură de un tip de prestație socială. Doar 45 la sută dintre femeile cu nou-născuți primesc prestații de maternitate în numerar. Și mai puțini oameni sunt acoperiți de ajutorul de șomaj: în realitate, doar 18,6 la sută din șomerii din lume le primesc. Și, deși 77,5% dintre persoanele în vârstă de pensionare primesc o pensie pentru limită de vârstă într-o formă sau alta, există diferențe semnificative de la regiune la regiune, între zonele rurale și urbane și între femei și bărbați.

Alocările de stat pentru protecția socială diferă, de asemenea, semnificativ. În medie, țările din întreaga lume cheltuiesc 12,8 la sută din produsul intern brut (PIB) în aceste scopuri (cu excepția asistenței medicale). Acestea fiind spuse, totuși, țările cu venituri mari cheltuiesc 16,4 la sută din PIB pentru protecție socială, în timp ce țările cu venituri mici doar 1,1 la sută.

Decalajul de finanțare (cheltuieli suplimentare necesare pentru a asigura cel puțin un nivel minim de protecție socială pentru întreaga populație) a crescut cu aproximativ 30% în timpul crizei COVID-19, se arată în raport.

Pentru a garanta cetățenilor lor cel puțin o protecție socială minimă, țările cu venituri mici ar trebui să aloce anual 77,9 miliarde de dolari suplimentari în acest scop, țările cu venituri medii inferioare – 362,9 miliarde, țările cu venituri medii superioare – 750,8 miliarde pe an.

„Țările care au trebuit să treacă prin creșteri semnificative ale cheltuielilor publice pentru a contracara criza sunt dornice să meargă la consolidarea fiscală, dar reducerile cheltuielilor îndreptate spre protecția socială pot fi dăunătoare – investițiile în protecția socială trebuie făcute chiar acum. Protecția socială este un instrument eficient care poate aduce beneficii socio-economice largi țărilor la toate nivelurile de dezvoltare. Acesta servește drept fundament pentru dezvoltarea sănătății și educației, asigurarea egalității, creșterea rezistenței sistemelor economice, a migrației mai ordonate și a respectării drepturilor fundamentale.”, susține Shahra Razavi, director al departamentului de protecție socială al OIM.

Măsuri concrete pentru protecția socială universală sunt propuse în documentul „Apelul global la acțiune pentru o recuperare centrată pe oameni din criza COVID-19”. Acesta conține un program cuprinzător de redresare care a fost aprobat în unanimitate în iunie 2021 de statele membre ale OIM, prin intermediul guvernelor lor și al organizațiilor sindicale și patronale.

Raportul „Protecția Socială în lume 2020-2022. Protecția socială la răscruce – în calea unui viitor mai bun” poate fi accesat aici în limba engleză, iar aici în limba rusă.

Foto: ILO.org

Departamentul mass-media și relații internaționale

 







Dacă aveţi propuneri, recomandări ce se referă la activitatea portalului, vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon (022) 266 590 sau să ne expediați un mesaj la adresa de e-mail: press@cnsm.md

Copyright © Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova