Creșterea salariului minim ar conduce la creșterea nivelului de trai al populației, ar reduce inegalitățile salariale, ar crește motivarea lucrătorilor, ar reduce sărăcia și cheltuielile statului pentru reducerea sărăciei, ar diminua excluziunea socială și ocuparea informală. Această concluzie aparține autorilor studiului privind salariul minim și costul vieții care a fost prezentat la data de 11 decembrie 2023, la Chișinău, în cadrul unei mese rotunde organizate de Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM).
La masa rotundă au participat conducerea CNSM, președinți ai centrelor sindicale naționale-ramurale, autorii studiului privind salariul minim și costul vieții în Republica Moldova, experții Alic Bîrcă și Dorin Vaculovschi, Daniel Kostzer, economist șef la Confederația Internațională a Sindicatelor, Adrian Belîi, deputat în Parlamentul Republicii Moldova. De asemenea au participat reprezentanți ai Guvernului Republicii Moldova, Confederației Naționale a Patronatului din Moldova, Oficiul Avocatului Poporului, Inspectoratului de Stat al Muncii, experți internaționali și cercetători în domeniul politicilor social-economice.
În luarea sa de cuvânt, Igor Zubcu, președintele CNSM, a subliniat că acest studiu este unul extrem de important pentru toți partenerii sociali pentru o mai bună înțelegere a situației cu privire la stabilirea salariului minim în Republica Moldova, trasarea de strategii și soluții durabile în domeniul protecției social-economice a salariaților pe platforma dialogului social.
Liderul sindical a subliniat importanța promovării principiului „remunerare egală pentru o muncă de valoare egală” pentru a reduce inegalitățile care încă mai există pe piața muncii, conform drepturilor consfințite în Declarația Universală a Drepturilor Omului. Totodată, asigurarea unui salariu echitabil este o condiție de bază pentru a asigura o muncă decentă și un trai decent. Conform recomandărilor internaționale, la stabilirea salariului minim trebuie să se țină cont de nevoile reale ale salariaților și familiilor lor. În cadrul consultărilor cu partenerii sociali, în cadrul Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, Sindicatele au pledat și pledează nu doar pentru o creștere cantitativă a salariilor ci pentru o creștere calitativă a acestora.
În prezentările lor, Alic Bîrcă, dr. hab., prof. univ., expert ASEM, și Dorin Vaculovschi, dr., conf. Univ., șef dep., expert ASEM, au făcut o retrospectivă a situației cu privire la salariul minim în Republica Moldova pe parcursul ultimilor ani, s-au referit la criterii de fixare a salariilor minime, cadrul legal privind salariul minim în Republica Moldova, evaluarea salariului minim în raport cu salariile practicate în sectoarele economiei naționale, politica Uniunii Europene privind salariul minim pe țară, indicatori cu privire la costul vieții, PIB-ul pe cap de locuitor, standarde în domeniul salarizării, diverși indicatori macroeconomici relevanți.
Potrivit autorilor studiului, datele statistice arată că în ultimul an rata sărăciei absolute din Republica Moldova (2022) a crescut până la 31,1%, ceea ce conduce la presupunerea că sărăcia din Republica Moldova se referă și la persoane ocupate. O asemenea situație este inadmisibilă, susțin ei. Pe lângă faptul că valoarea salariului minim care, fiind aproape de pragul sărăciei, conduce la răspândirea riscului sărăciei în rândul populației ocupate, această situație, ar conduce și la o reducere puternică a indicatorilor ocupaționali, respectiv, la o înrăutățire a situației legate de securitatea socială, la o intensificare și mai mare a migrației internaționale de muncă cu toate consecințele legate de ea.
Pentru a îmbunătăți situația cu privire la stabilirea salariului minim în Republica Moldova și asigurarea unei mai bune protecții social-economice a populației, autorii studiului au venit cu câteva recomandări:
- Ajustarea cadrului legal al salariului minim prin revizuirea Legii privind modul de stabilire și reexaminare a salariului minim prin luarea în considerație a criteriilor de fixare a salariului minim pe țară, pornind de la costul vieții calculat și nivelul de dezvoltare economică a țării.
- Salariul minim pe țară să reprezinte valoarea de referință pentru stabilirea salariilor tuturor categoriilor de salariați, inclusiv în sectorul bugetar. În prezent, în sectorul bugetar se operează cu diferite valori minime de referință, fapt ce poartă un caracter discriminatori în adresa anumitor categorii de salariați.
- Revizuirea Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar urmare a stabilirii salariului minim pe țară ca element de referință pentru calcularea salariilor din sectorul bugetar.
- Creșterea graduală a salariului minim pe economie până la nivelul a 50% din salariul mediu brut pe economie, reprezentând un indicator orientativ al Uniunii Europene.
- Organizarea de cercetări sistematice legate de evaluarea costului vieții din Republica Moldova în cadrul unor Instituții de cercetare sau a organizațiilor non-guvernamentale în vederea stabilirii unor repere relevante în stabilirea nivelului salariului minim pe economie care nu ar afecta funcționalitatea economiei naționale.
- Dezvoltarea capacităților Institutului Muncii al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova în calcularea unui coș minim de consum adecvat costului vieții la zi, necesar în calitate de reper în negocierea salariului minim în cadrul negocierilor tripartite.
- Implicarea mai activă a partenerilor sociali (sindicatele) în procesul negocierilor colective la toate nivele pentru stabilirea unor salarii minime intersectoriale sau sectoriale sau interprofesionale.
Într-o intervenție online, Daniel Kostzer, economist șef la Confederația Internațională a Sindicatelor, s-a referit la salariile minime în condițiile inflației accelerate la nivel internațional și în țările din regiune. De asemenea, Kostzer a comunicat despre elemente care trebuie luate în considerare la stabilirea nivelului și a ajustării salariului minim, în funcție de specificul fiecărei țări dar cu respectarea standardelor internaționale în domeniul stabilirii nivelului de salarizare având în vizor nevoile lucrătorilor, costul vieții, nivelul general al salariilor, diverși factori și indicatori economici.
În cadrul discuțiilor, participanții au analizat constatările expuse în studiul privind salariul minim și costul vieții în Republica Moldova, au discutat pe marginea situației privind salariul minim și viziunea partenerilor sociali, salariul minim în contextul integrării în Uniunea Europeană și a standardelor internaționale cu privire la salarizare, fiind expusă viziunea experților economici cu privire la salariul minim în Republica Moldova.
În context, menționăm că la data de 6 decembrie 2023, urmare a insistențelor repetate ale Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Guvernul Republicii Moldova a stabilit că începând cu 1 ianuarie 2024 cuantumul salariului minim pe țară va constitui 5 mii lei lunar, ceea ce reprezintă o creștere de 25% față de cuantumul salariului minim pe țară stabilit pentru anul 2023.
Precizăm că această masă rotundă a fost organizată de CNSM în cadrul unui proiect implementat cu susținerea Agenției Daneze pentru Dezvoltarea Sindicatelor (DTDA) și New Democracy Fund. Obiectivul general al proiectului vizează consolidarea rolului mișcării sindicale în Republica Moldova și abilitarea sindicatelor în promovarea mai eficientă a drepturilor lucrătorilor.